Asociația culturală Tătărescu, Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei – Filiala Gorj ANRM, Asociația cultural-istorică Pleniceanu, Asociația de Reconstituiri Istorice „Ferdinand I” și Organizația Femeilor Antreprenor OFA UGIR Filiala Gorj organizează la Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj, Expoziția de fotografie documentară „Regina-Mamă Elena a României. Exemplu de credință, devotament și demnitate”.
Deschiderea expoziției va avea loc vineri, 26 noiembrie 2021, începând cu ora 16.00, la Târgu Jiu. Regina-Mamă Elena a României, o femeie de o discreţie aproape ieşită din comun, este astăzi unul dintre cele mai puţin cunoscute personaje din istoria familiei regale.
Pentru Principesa Elena a Greciei, intrarea în familia regală a României prin căsătoria cu principele moştenitor Carol nu a fost aducătoare de noroc. Ţara a fost, pentru ea, şirul unor nesfârşite dureri, estompate de o singură mare bucurie: fiul ei, Mihai. Şi-a făcut însă datoria faţă de ţara adoptivă, pe care a iubit-o, dar care acum ştie prea puţine despre ea.
Principesa Elena de Grecia şi Danemarca, soţia regelui Carol al II-lea al României şi mama regelui Mihai I, s-a născut la 2 mai 1896, la Atena. A fost fiica cea mare a regelui Constantin I al Greciei şi a reginei Sofia de Prusia. Pe linie paternă, Elena descindea din ţarina Ecaterina cea Mare, iar pe linie maternă, din Victoria a Marii Britanii. Se înrudea cu împăratul Germaniei, cu regii Danemarcei, Norvegiei şi Suediei.
A devenit şi Principesă a României în 1921, când s-a căsătorit cu principele-moştenitor Carol al II-lea. În acelaşi an venea pe lume Mihai, singurul copil al cuplului. Relaţia dintre Elena şi Carol s-a deteriorat rapid din cauza amantei lui Carol. După renunţarea acestuia la tron, Elena a divorţat. În 1927, când Mihai a devenit rege la nici 6 ani, Elena a primit titlul de Principesă-Mamă. Trei ani cât a durat Regenţa, Elena a participat la toate ceremoniile alături de fiul său, copilul-rege şi de bunica acestuia, regina Maria.
În 1930 lucrurile s-au schimbat însă radical, după ce Carol al II-lea s-a întors brusc în România şi l-a detronat pe fiul său. Pentru Elena au început şicanele şi umilinţele. Într-un final, a fost obligată să plece din România. Refugiată la Fiesole, lângă Florenţa, şi-a creat propriul paradis, unde îl primea de două ori pe an, pentru că atât avea voie, pe fiul său Mihai.
În septembrie 1940, Carol al II-lea a fost obligat de mareşalul Antonescu să abdice, iar Mihai a devenit rege pentru a doua oară. Elena a primit titlul de Regină-Mamă şi a avut parte de o întoarcere triumfală. A devenit şi principalul consilier al regelui, în condiţiile în care mareşalul încerca să izoleze cât mai mult cu putinţă familia regală.
În timpul războiului, Regina Elena a transformat o aripă a palatului regal în spital pentru soldaţii răniţi pe front. După ce comuniştii l-au obligat pe regele Mihai să abdice în 1947, l-a urmat în exil. A revenit la vila sa de lângă Florenţa, îndrăgita ei Villa Sparta. Aici şi-au petrecut multe vacanţe nepoatele ei, cele cinci fiice ale regelui Mihai. Nevoia de bani şi sănătatea tot mai şubredă au obligat-o să vândă vila şi să se mute în casa regelui la Versoix, unde a şi murit. Regina Mamă a trecut în lumea celor drepţi la Lausanne în ziua de 28 noiembrie 1982. I-au fost alături în ultimele clipe Mihai, Ana, nepoatele ei, dar şi alte rude şi membri ai famililor regale europene.
Dispariţia ei a lăsat în urmă o moştenire aparte în istoria Casei Regale a României. Elena a fost mai mult decât o Regină Mamă: ea a fost un simbol al puterii, nu în sensul comun al cuvântului, ci prin forţa sa, dovedită de atâtea ori, de a-şi menţine demnitatea în vremuri de restrişte.