Peter Manu, fervent acuzator al istoriei românești prin maculatură execrabilă la adresa reperelor identitare românești
Publicația bolșevică (n.r. pe filieră comunistă franceză) RFI: “Un profesor american de medicină îi cere Martei Petreu să retragă afirmația că Mihai Eminescu nu a fost antisemit”
Avem și noi românii din păcate o grămadă de epigoni care nu fac altceva decât să arunce cu lături în înaintașii noștri. Unul dintre aceștia este Peter Manu, mereu un Gică Contra care este un fervent acuzator al multora dintre personalitățile interbelice din variate domenii, dar mai nou și împotriva unor figuri sacre ale literaturii autohtone, precum luceafărul poeziei românești, poetul național Mihai Eminescu.
Nevoia acestui Gică Contra (n.r. a se citi Peter Manu) de a arunca cu rahat în ventilator împotriva unor mari personalități românești este atât de mare, încât se aventurează să arunce cu fel și fel de acuzații care de care mai aiurite la adresa unor români care în pofida vremurilor tulburi prin care au trecut și-au adus o contribuție extraordinară în folosul neamului românesc.
După ce l-a denigrat împreună cu Horia Bozdoghină pe marele savant Nicolae Păulescu într-o maculatură infectă intitulată “Polemică Paulescu: știință, politică, memorie” spre deliciul major al unui altui mare antiromân fervent, William Totok, Peter Manu ridică ștacheta sărind de această undeva chiar și mai sus, adică împotriva imaginii titanului Eminescu, un geniu al neamului românesc de care dușmanii acestui popor se tem până și după moartea sa.
Închipuiți-vă acum că acest individ, Peter Manu, face ceva ce depășește până și parșivenia regimului comunist din România: solicită public abandonarea lui Mihai Eminescu, renunțarea la ceea ce înseamnă Eminescu pentru neamul românesc. Ei bine, potrivit publicației bolșevice (n.r. pe filieră comunistă franceză) RFI:
Rând pe rând, până și cei care ar trebui să fie apărătorii culturii românești cedează la acest asalt îngrozitor împotriva reperelor identitare românești și lasă valorile identitare românești să fie călcate în picioare de aceste bande de “acuzatori de serviciu”.
După ce scriu oarecare cărți din care să reiasă o anumită etichetare împotriva unei personalități istorice sau culturale românești, aceste bande de impostori recurg la un adevărat linșaj mediatic împotriva respectivei personalități. Cumva reușesc să mobilizeze o întreagă mașinărie infernală de propagandă și s-o țină zile întregi în direcția dorită, una vădit antiromânească… Din păcate le și merge, pentru că presa noastră este una jalnică, aservită, plină de gunoaie umane, de specimene lipsite de cultură identitară și de caracter.
Până și președintele Academiei Române a fost presat pentru a se “dispensa” / lepăda de savantul Nicolae Păulescu
La presiuni de același tip, președintele Academiei Române Ioan Aurel Pop s-a “dispensat” de o personalitate românească precum savantul Nicolae Păulescu, în onoarea căruia urma să se organizeze la București o conferință dedicată centenarului descoperirii insulinei, atribuită lui Paulescu.
Așa cum Iuda l-a trădat pe Iisus, iar Petru s-a lepădat de Iisus, la fel și președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, s-a lepădat de savantul Nicolae Păulescu, la presiunea acestor papițoi care ne cer să scuipăm pe mormintele strămoșilor noștri, pe memoria lor, pe realizările lor, doar să se simtă ei bine și să-și justifice antiromânismul prin tot felul de pretexte…
Potrivit publicației cu aromă securistică G4media, Ioan Aurel Pop a cedat tocmai în urma unui protest al aceluiași Peter Manu:
“Ioan Aurel Pop – întoarcere de 180 de grade în privința lui Paulescu: “Nu va avea loc în acest an, la Academia Română sau sub egida Academiei, nicio conferință despre descoperirea insulinei””, a scris G4media
G4media
În numai câteva zile, Ioan Aurel Pop s-a dezis de savantul român și a început să joace după i-a cântat Gică Contra… Halal președinte al Academiei Române, halal apărător al reperelor identitare românești. Păcat că nu mai avem încă un Eminescu care să-și folosească din nou condeiul său într-un mod la fel de caustic precum o făcea în perioada sa. Mare nevoie ar fi de Eminescu!