Cuvânt Moldovenesc a fost o gazetă politică săptămânală, publicată în limba română dar cu caractere chirilice, apărută la Chişinău între 5 iunie 1914 – 7 ianuarie 1919. A jucat un rol important în coagularea mişcării pentru unitatea naţională a românilor basarabeni. După 1917 a fost oficiosul Sfatului Ţării.
Iniţial sub redacţia lui N. N. Alexandri, a fost apoi condusă de Pantelimon Halippa. A publicat scrieri fundamentale ale culturii române şi a dat glas mesajelor politice mai multor fruntaşi români. A publicat şi un supliment lunar de „literatură şi ştiinţă practică” cu acelaşi nume. Ambele publicaţii erau tipărite cu caractere chirilice.
“De azi înainte suntem slobozi și ne e îngăduit să fim molodoveni, sau mai bine zis români, fii ai lui Traian și urmași ai lui Ștefan-Vodă cel Mare “
(Cuvînt moldovenesc, nr 28 din 9 aprilie 1917)
Cuvânt moldovenesc a fost un ziar (săptămânal) publicat în Gubernia Basarabia (1913→17), apoi în Republica Democratică Moldovenească (1917→18), și pentru o scurtă perioadă după Marea Unire. Proprietarul revistei/ziarului a fost Vasile Stroiescu. Revista “Cuvânt Moldovenesc” a luat ființă în Mai 1913, iar ziarul “Cuvânt Moldovenesc” în 1914. Prima ediție a fost tipărită la 1 ianuarie 1914, iar ultima la 7 ianuarie 1919. Primul redactor-șef a fost Nicolae Alexandri, înlocuit la 2 aprilie 1917 de către Pantelimon Halippa. Printre colaboratori s-au numărat: Simion Murafa, Ion Pelivan, Daniel Ciugureanu, Onisifor Ghibu, Gheorghe Stârcea, Theodor Inculeț (fratele lui Ion Inculeț) etc.
La 21 martie 1943, Cuvântul moldovenesc a reapărut sub conducerea lui Leon T. Boga și Iorgu Tudor.
La 130 de ani de la nașterea lui Leon Boga, Director al Arhivelor Statului de la Chişinău, al Liceului ”Alexandru Donici” şi al ziarului ”Cuvânt Moldovenesc”, Poșta Moldovei a emis un plic cu marcă fixă pentru a marca împlinirea a 130 de ani de la naşterea lui Leon Boga.
