Diana Iovanovici-Șoșoacă, singurul politician român care a anticipat cu un an înainte un posibil conflict armat în Ucraina?
La 23 Iunie 2021, senatoarea neafiliată Diana Iovanovici-Șoșoacă atrăgea atenția prin intermediul unei interpelări adresate primului ministru Florin Vasile Cîțu și ministrului Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, asupra unor aspecte diplomatice îngrijorătoare, remarcate până și de către publicația europeană Politico, care spunea că „România se distanțează tot mai mult de China”, adoptând o atitudine destul de periculoasă față de China, deși pe România o leagă decenii bune de relații diplomatice foarte prietenoase cu China.
Atitudinea României față de statul chinez părea deplasată, iată, până și pentru o publicație europeană precum Politco, care nu s-a sfiit să spună direct faptul că:
„România a adoptat o atitudine destul de periculoasă față de China, cu totul diferită de a majorității statelor europene. Nu numai că România a eliminat companiile chineze din sectoare strategice precum energia nucleară și telecomunicațiile, dar din februarie a.c. (n.r. 2021) a dat o replică diplomatică dură prin refuzul de a trimite președintele la un summit important, în ciuda insistenței Beijingului”, scria Politico
Politico
În interpelarea sa, senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă făcea referire și la tratamentul chiar mai dur al României, care îngheța relațiile cu Federația Rusă, în contextul în care noul Tratat militar cu Ucraina punea România într-o poziție periculoasă față de Federația Rusă, în vreme ce partenerul strategic al României, SUA, la data de 16.06.2021, prin președintele său Joe Biden, participă la o întâlnire cu omologul său din Federația Rusă, Vladimir Putin, după care menționează:
„Important este să ne dăm seama ce interese comune avem”
Joe Biden, președintele SUA
Diana Iovanovici-Șoșoacă, singurul politician român care a anticipat cu un an înainte un posibil conflict armat în Ucraina?
În interpelarea sa, senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă menționa următoarele:
„Mai mult, noul Tratat militar semnat cu Ucraina, ne pune într-o situație periculoasă față de Federația Rusă, întrucât niciun stat membru NATO nu ar ataca Ucraina, aceasta având relații tensionate cu Federația Rusă. De fapt, Tratatul menționează că în cazul în care Ucraina intră într-un conflict armat cu Federația Rusă, România îi sare în ajutor împotriva acesteia din urmă! Cu alte cuvinte românii sunt carne de tun. În timp ce, în Ucraina avem teritorii răpite și românii supuși discriminării, exterminării etnice, interdicție de a-și folosi limba și obiceiurile, și lista continuă.”
În interpelarea sa, senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă menționa următoarele:
Având în vedere aceste argumente, senatoarea adresa o serie de întrebări legate de strategia diplomatică pe care România o urmărea cu privire la cele două mari puteri, China și Rusia, legate de care sunt motivele pentru care nu putem să ne dăm seama ce interese comune avem cu cele două mari puteri, etc
Urmăriți Glasul.info și pe Google News„1. Care este strategia diplomatică pe care România o urmărește cu privire la cele două mari puteri?
2. Care sunt motivele pentru care nu putem să ne dăm seama ce interese comune putem să avem cu cele două mari puteri: Federația Rusă și R.P. Chineză?
3. Care sunt relațiile diplomatice la acest moment cu cele două mari puteri menționate și ce implică acestea?
4. Care este motivul pentru care România a refuzat participarea la ultimul târg din China și nu a trimis niciun reprezentant de ziua națională a Federației Ruse la recepția oferită de Ambasadă?
5. Există o condiție impusă României de a nu mai avea relații diplomatice cordiale cu cele două mari puteri? De către cine, când a fost impusă și care sunt condițiile?
6. Care este motivul pentru care nu putem avea relații diplomatice pragmatice cu cele două state, în interesul poporului român? Care considerați că este interesul poporului român în această situație?”
Din partea Ministerului Afacerilor Externe, senatoarea Diana Iovanovici-Șoșoacă a primit la data de 16.07. 2021 următorul răspuns la interpelarea cu titlul „Relații diplomatice înghețate cu Federația Rusă și Republica Populară Chineză”:
„În răspuns la solicitarea dumneavoastră cu tema: ”Relații diplomatice inghețate cu Federația Rusă și Republica Populară Chineză”, vă comunic următoarele:
Relațiile cu R. P. Chineză
De China ne leagă 70 de ani de relații diplomatice și un Parteneriat Cuprinzător de Prietenie și Cooperare semnat în urmă cu 17 ani. În acest moment, privim cooperarea cu China in contextul evoluțiilor internaționale actuale, pornind de la ancorarea fermă a României în comunitatea europeană și euroatlantică de valori și principii democratice, dar și de la baza pe care o relație atât de îndelungată o oferă și in spiritul deschiderii către identificarea oportunităților de cooperare bilateral existente.
Așa cum reiese din Programul de guvemare, pe relația cu China avem obiective bine stabilite: de a continua activitățile și oportunitățile care decurg din Parteneriatul amplu și de cooperare România-China, cu respectarea intereselor economice și strategice ale Romaniei și în conformitate cu Comunicarea Comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și de Securitate din 2019 pe tema abordării strategice a Chinei, de către UE, și cu liniile de acțiune stabilite în Strategia Globală de politică extema și securitate a UE. Abordarea actuală a României în relațiile cu R.P. Chineză este una pragmatică, orientată către rezultate concrete ale demersurilor pe care le intreprindem împreună, având drept obiectiv principal interesul și bunăstarea cetățenilor români.
În același timp, rămânem consecvenți, în cadrul UE și NATO, principiilor și valorilor europene și euroatlantice in acțiunea comună privind orientarea constructivă și echilibrata a relațiilor UE-China și NATO-China.
Avem deschidere către valorificarea oportunităților de dialog și cooperare, mai ales economică și comercială, cu China, cu respectarea principiilor economiei libere de piață și a unei competiții echitabile și a reciprocității. Acestea sunt principiile pe care România le susține atât în dialogul bilateral, care este unul susținut, precum și în fundamentarea proiecției relației UE-China, relație la care contribuim activ și dorim să consolidăm această conduită pe mai departe.
Există un dialog constant cu partea chineză în cadrul căreia sunt abordate oportunitățile de cooperare bilaterală bazate pe identificarea intereselor comune ale celor două părți și care își găsesc expresie în varii domenii. Deși condițiile pandemice au ingreunat prezența companiilor românești la evenimente comerciale tradiționale organizate în China în acest an, rămânem activi în a promova și facilita relațiile comerciale bilaterale, în special cresterea prezenței companii lor românești în China.
Așa cum rezultă din documentele programatice naționale care ghidează politica externă a României, precum și din luările de pozitie publice ale Președintelui României, Prim-ministrului și ministrului afacerilor externe, România duce o politica externă deschisă spre dialogul și consolidarea relațiilor cu toate statele lumii, pe baza intereselor comune, a principiilor și valorilor comune, a tradițiilor relațiilor bilaterale, precum și în favoarea conlucrării cu toate aceste state. Această abordare se aplică întrutotul și relațiilor României cu China, un stat care joacă un rol tot mai important la nivel internațional.
Relațiile cu F. Rusă
Conform Programului de Guvemare a României pentru perioada 2020-2024, în relația cu Rusia este urmată o abordare pragmatică și predictibilă, care depinde în principal de implicarea de o manieră constructivă a Rusiei în soluționarea conflictelor din Vecinătatea Estică, dar și de alte evoluții conexe. De asemenea, respeetarea angajamentelor intemaționale și a dreptului intemațional rămân condiții necesare pentru dialog.
În același timp, în calitate de stat membru UE și NATO, România contribuie în mod activ și substanțial la definirea politicilor europene, respectiv a parametrilor transatlantici privind Rusia. Din această perspectivă, relația cu Rusia se bazează pe cele cinci principii directoare UE (convenite prin consens, în 2016), respectiv pe abordarea Aliată duală /dialog – descurajare.
La reuniunea Consiliului European din 24-25 iunie 2021, șefii de stat și de guverne din Uniunea Europeană au analizat ansamblul relațiilor UE-Rusia. Între măsurile agreate in acest context figurează deschiderea pentru stabilirea, în anumite condiții, a unui dialog cu Federația Rusă, cu respectarea principiului angajării selective, în domenii de activitate de interes comun, precum mediul și schimbările climatice sau sănătatea.
În egală măsură, a fost subliniată necesitatea adoptării unui comportament constructiv de către pacea rusă, respectiv incetarea acțiunilor maligne asupra statelor membre UE care au impact negativ asupra stabilității și securității regionale. În prezent, în conformitate cu interesele sale strategice, dar și cu angajamentele asumate în calitate de stat membru UE și NATO, România promovează relațiile bilaterale cu F. Rusă în jurul unei agende pragmatice, fundamentate pe respectarea principiilor și normelor de drept intemațional.
Totodată, România respectă dreptul suveran al fiecărui stat de a-și decide viitorul și cursul de politică externă, înțelegând prin aceasta respingerea politicii sferelor de influență.
De asemenea, România este angajată ferm și ireversibil în direcția respectării principiilor democrației, ale statului de drept, a drepturilor omului și economiei de piață, libere și competitive. În consecință, relațiile cu Rusia depind, în principal, de asumarea și respectarea de către aceasta a angajamentelor internaționale și a dreptului internațional, precum și de implicarea de o manieră constructivă în soluționarea conflictelor din Vecindtatea Estică. În concluzie, România rămâne interesată în politica sa externă de relații durabile și predictibile, inclusiv cu aceste două state menționate în demersul dumneavoastră, relații care se pot însă edifica doar prin respect ferm al normelor de drept internațional, prin consolidarea ordinii multilaterale globale ancorate în principii și valori universale și prin respect reciproc ca parteneri egali, urmărind interesul national și pe cel al propriilor noștri cetățeni.”, se arată în răspunsul primit de senatoare de la Ministerul Afacerilor Externe
Frapează de departe câteva sintagme și principii enunțate de către MAE: „România respectă dreptul suveran al fiecărui stat de a-și decide viitorul și cursul de politică externă, înțelegând prin aceasta respingerea politicii sferelor de influență” și totodată contribuie la „consolidarea ordinii multilaterale globale”.
No comment…
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
