La 23/24 septembrie 1944, în satul clujean Gădălin, soldați unguri au împușcat doi localnici români. Armata română le-a descoperit cadavrele dezbrăcate și înhumate pe islazul comunei.
Odată cu schimbarea cursului războiului și puși în fața faptului că Germania nazistă începuse să piardă teren atât pe frontul de Est cât și pe cel de Vest, acest lucru i-a făcut pe horthiști să se precipite și să caute să scoată noi resurse, materii prime și orice alt ajutor pentru efortul de război care consuma din ce în ce mai multe resurse, atât de ordin material cât și uman.
În lumina noilor condiții de pe frontul Estic și Vestic, horthiști au început și în Ardealul de Nord ocupat rechiziții forțate, iar victimele prioritare pentru acest lucru erau românii ardeleni.
“Ţăranii care dispuneau de atelaje au fost ridicaţi cu forţa şi obligaţi să transporte lemnele tăiate din pădure până la prima gară. Cei care se sustrăgeau de la muncă erau trataţi în mod barbar.
In comuna Homorodul de Mijloc (Satu Mare), în martie 1943, jandarmii, împreună cu un ofiţer şi 15 soldaţi, au adunat în curtea primăriei 30 de oameni care au refuzat să meargă la lucru, i-au legat şi i-au aruncat în mijlocul curţii, ţiându-i astfel de la ora 11 până seara.
Incepând cu anul 1943 a luat proporţii tot mai mari şi rechiziţionarea pentru munci agricole, a fetelor şi femeilor.
Astfel, de exemplu, din numeroase părţi ale judeţului Cluj erau aduse la prefectură femei şi fete românce pentru a li se face formele de trimitere pe diferite moşii din Ungaria. Printre ele se găseau mai ales românce din comunele Someşeni, Mihăileşti, Berind, Sardu, Gadalin, Desmir, Sânnicoara, Sânpaul, Topa, Sâncrai şi Măcicaş.
Până la data de 8 mai 1943, din 28 comune din judeţele Maramureş, Satu Mare, Bihor şi Sălaj au fost duse 645 persoane de sex feminin.
Rechiziţionările pentru lucru au luat proporţii deosebite în primăvara şi vara anului 1944. In vara anului 1944 în comuna Gădălin (Cluj), Losonczi Aladar, Mateffy Demeny Istvan şi Kovacs Gyuri, cu prilejul construirii bisericii reformate din localitate, au obligați la muncă forţată pe toţi elevii români, de la vîrsta de 10 ani în sus, pe care i-au înhămat la căruţe în loc de cai, ca să transporte piatră, nisip etc” ( Teroarea horhysto-fascistă….)
Așadar, biserica reformată din comuna Gădălin, județul Cluj, a fost ridicată folosind copiii români pe post de cai sau vite, înjugați la căruțele cu care erau transportate materialele de construcție. Nu ar merita acum acei copii un monument în fața respectivei biserici reformate?