Antiromanism

La 6 Noiembrie 1918 pr. Ioan Coman din Sita Buzăului este condamnat la moarte prin spânzurătoare, pentru trădare de “patrie”, după trei ani de temniţă în Ungaria

La 6 Noiembrie 1918 preotul Ioan Coman din Sita Buzăului este condamnat la moarte prin spânzurătoare, pentru trădare de “patrie”, după trei ani de temniţă în Ungaria, este eliberat sub forţa evenimentelor, dar mizeriile şi tratamentul la care a fost supus în timpul detenţiei a condus la moarte sa la 6 noiembrie 1918, la vârsta de doar 47 de ani

”La 23 octombrie 1915, preotul ortodox Ion Coman, tata a doi copii, a fost arestat, dus in lanturi la Cluj si aruncat in temnita, unde a stat singur in celula timp de doi ani. Saptamanal i se luau interogatorii cu pumni si cu lovituri de cizma, dupa cum marturiseste el mai tarziu. A fost declarat vinovat de tradare de patrie, in decembrie 1916, si osandit la spanzuratoare. Sub forta evenimentelor a fost eliberat la 13 octombrie 1918, dar mizeriile si tratamentul la care a fost supus in cei trei ani de temnita l-au doborat, la 6 noiembrie 1918, cand moare la varsta de numai 47 de ani.”

„Legaţi în lanţuri, care le tăia adânc în carne, deţinuţii erau în faţa judelui de instrucţie. Interogatoriile erau însoţite de pălmuiri, pumni, ghionturi şi alte maltratări. Bieţii mucenici se întorceau în celulă cu degetele zdrobite de ciocane, cu picioarele ucise de potcoavele cizmelor jandarmilor, cu răni adânci în piept, în braţe, în spate şi plini de sânge cu obrazul umflat şi plin de vânătăi, cu unghiile şi părul smuls, cu capul plin de cucuie.

Pe mulţi îi duceau pe sus… şi îi aruncau cu înjurături sălbatice în mijlocul celulei ca pe nişte hoituri. Curtea Marţială a Tribunalului Militar Cluj, pe 5 martie 1917 îi condamnă pentru înaltă trădare la spânzurătoare, pe 9 dintre ei, iar ceilalţi 7 la ani grei de temniţă. Abia al doilea recurs la Împărat este admis şi astfel sunt graţiaţi, deoarece opinia publică făcea mari presiuni în cazul lor iar în monarhie adia un suflu de crivăţ revoluţionar.

Pe 25 octombrie 1918, prin prăbuşirea organelor statului Austro-Ungar, scăpa din temniţa şi se întorc şi preoţii noştri buzăieni acasă. Din cauza extenuării din temniţă, preotul Ioan Coman din Sita Buzăului la doua săptămâni după venirea acasă, moare.” sursa: ANGVSTIA 13, 2009, Românii din Buzăul Ardelean implicaţi în făurirea României Mari

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

19 ore ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

22 de ore ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

2 zile ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

3 zile ago

Flăcările urii peste Năsăud – Martiriul românilor ardeleni la 17 august 1849

Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…

3 zile ago

Cheţani, 16 august 1848 – Când dreptatea țăranilor români a fost înăbușită în sânge și lanțuri

Revoluția de la 1848 a aprins în toate provinciile românești flacăra libertății și a dreptății…

4 zile ago