Istorie

Castrul roman de la Puţinei (com. Malovăţ, jud. Mehedinţi)

Puţinei (com. Malovăţ, j. Mehedinţi).[1] Un castel de piatră bine păstrat (numit de localnici Cetatea lui Negru Vodă) se vede aici în faţa fostului ocol silvic Malovăţ, lângă pârâul Pleşuva, ce se varsă în Topolniţa, constituia un punct înaintat al castrului Drobeta, fiind aşezat la confluenţa a doua importante văi, unde se uneau două drumuri: unul venea de la Isverna, Balta, Gradeţ, Baloteşti, iar altul de la Sarmizegetusa, prin Bumbeşti, Pinoasa şi Cătune. Castrul de la Puținei a fost păzit de trupe trimise din garnizoana Drobetei. A fost identificat întâi de Tocilescu şi Polonic, pe a căror hartă arheologică figurează. O schiţă i-am ridicat personal, la suprafaţa terenului. De formă dreptunghiulară, e orientat N – S şi măsoară aproxirnativ 40 x 100 m. La colţuri are turnuri pătrate neobişnuite, care ies mult în afară frontului zidului mare. Un turn e de mărimea 7 x 7 m şi are zidul gros, (că şi cel exterior) de 0,80 m. Turnurile de la E au fost distruse de apă. Acum, 30 ani a fost mult stricat la turnul de SV de nişte căutători de comori.                                                  

Foto: ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com

Zidul se păstrează aici până la o înălţime de 2 m. Valul interior şi şanţul de protecţie sunt de asemenea vizibile. Existenţa unei aşezări civile se remarcă la N şi V de cetate (cărămizi şi ceramică). Lipsa de săpături arheologice şi forma neobişnuită a acestui castru i-a determinat pe unii cercetători să-l identifice ca feudal. Problema rămâne nerezolvată. Sigurele imagini păstrate care atestă  importanța istorică a locațității sunt cele postate de site-urile menționate. Prima nu se cunoaște vechimea și datează probabil din vremea ultimelor cercetări arheologice efectuate de D. Tudor. Imaginea cu biserica de lemn îi aparține unei publicații ortodoxe Foaie periodică, gratuită, a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi din Anul XI (2013), nr. 262 (16-30 Septembrie) și nu știm dacă biserica amplasată se află în apropierea vechiului castru. Ceea ce știm este că autorul publicației este Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA preotul satului care a avut și preocupări de conservare a vechilor ruine romane și de menținere a tradiției locale pe lângă cele editoriale.

                                                                                                                             Ionel Cioabă


Pentru o presă întru adevăr, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo.

Constantinescu-Motru Ioan

Analist politic și ziarist

Leave a Comment

Recent Posts

12 iulie 1907 – Jandarmii unguri sfârtecă rochia domnișoarei Sofia Cercel pentru că avea în cusătură cele trei culori românești

Evenimentul din 12 iulie 1907, petrecut la Petroman (azi în județul Timiș), este un episod…

6 ore ago

10 Iulie 1773 – Raportul împăratului Iosif al II-lea menționa că multe familii de români au emigrat în Moldova sau Țara Românească

Raportul final al împăratului Iosif al II-lea privitor la călătoria sa în Transilvania, din perioada…

2 zile ago

10 Iulie 1667 – document scris în limba maghiară veche care menționa că pe teritoriul Austriei de azi locuiau valahi

Mențiunea de la 10 iulie 1667, într-un document redactat în limba maghiară veche, este una…

2 zile ago

10 Iulie 1466 – Încep lucrările la Mănăstirea Putna, ctitorie a lui Ştefan cel Mare

La 10 iulie 1466, au început lucrările de construcție la Mănăstirea Putna, una dintre cele…

2 zile ago