Istorie

Castrul roman de la Puţinei (com. Malovăţ, jud. Mehedinţi)

Puţinei (com. Malovăţ, j. Mehedinţi).[1] Un castel de piatră bine păstrat (numit de localnici Cetatea lui Negru Vodă) se vede aici în faţa fostului ocol silvic Malovăţ, lângă pârâul Pleşuva, ce se varsă în Topolniţa, constituia un punct înaintat al castrului Drobeta, fiind aşezat la confluenţa a doua importante văi, unde se uneau două drumuri: unul venea de la Isverna, Balta, Gradeţ, Baloteşti, iar altul de la Sarmizegetusa, prin Bumbeşti, Pinoasa şi Cătune. Castrul de la Puținei a fost păzit de trupe trimise din garnizoana Drobetei. A fost identificat întâi de Tocilescu şi Polonic, pe a căror hartă arheologică figurează. O schiţă i-am ridicat personal, la suprafaţa terenului. De formă dreptunghiulară, e orientat N – S şi măsoară aproxirnativ 40 x 100 m. La colţuri are turnuri pătrate neobişnuite, care ies mult în afară frontului zidului mare. Un turn e de mărimea 7 x 7 m şi are zidul gros, (că şi cel exterior) de 0,80 m. Turnurile de la E au fost distruse de apă. Acum, 30 ani a fost mult stricat la turnul de SV de nişte căutători de comori.                                                  

Foto: ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com

Zidul se păstrează aici până la o înălţime de 2 m. Valul interior şi şanţul de protecţie sunt de asemenea vizibile. Existenţa unei aşezări civile se remarcă la N şi V de cetate (cărămizi şi ceramică). Lipsa de săpături arheologice şi forma neobişnuită a acestui castru i-a determinat pe unii cercetători să-l identifice ca feudal. Problema rămâne nerezolvată. Sigurele imagini păstrate care atestă  importanța istorică a locațității sunt cele postate de site-urile menționate. Prima nu se cunoaște vechimea și datează probabil din vremea ultimelor cercetări arheologice efectuate de D. Tudor. Imaginea cu biserica de lemn îi aparține unei publicații ortodoxe Foaie periodică, gratuită, a Parohiei Malovăţ – Mehedinţi din Anul XI (2013), nr. 262 (16-30 Septembrie) și nu știm dacă biserica amplasată se află în apropierea vechiului castru. Ceea ce știm este că autorul publicației este Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA preotul satului care a avut și preocupări de conservare a vechilor ruine romane și de menținere a tradiției locale pe lângă cele editoriale.

                                                                                                                             Ionel Cioabă


Pentru o presă întru adevăr, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!

MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo.

Constantinescu-Motru Ioan

Analist politic și ziarist

Leave a Comment

Recent Posts

20 august 1912 – Odoreu: Glasul românesc al mulțimii amuțit cu jandarmii unguri

Pe 20 Agust 1912 la Odărău (azi Odoreu), Satu Mare, solgăbiraul ungur împrăștie cu jandarmii…

13 ore ago

20 august 1907 – Părintele Lazăr Iernea, „santinelă a românismului” din Sătmar, amendat pentru apărarea limbii române

Pe 20 august 1907 pãrintele Lazăr Iernea a fost amendat cu 100 coroane pentru cã a…

21 de ore ago

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

2 zile ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

2 zile ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

3 zile ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

4 zile ago