Carei

La 19 Mai 1878 se năștea la Borlești o personalitate “enciclopedică”, Alexandru Coriolan Pteancu

La 19 Mai 1878 se năștea la Borlești o personalitate “enciclopedică”, Alexandru Coriolan Pteancu,  profesor și preot român, doctor în litere și filosofie, fiul ilustrului dascăl careian Gheorghe Pteancu (George Pteancu), un dascăl care a scos de pe băncile școlii din Carei din județul Satu Mare sute de mari intelectuali, mari patrioți români.

Alexandru Coriolan Pteancu a fost o vreme conducătorul învățământului românesc din Transilvania după Marea Unire. De asemenea a fost și președintele comitetului de redacție al Enciclopediei “Minerva” (Cluj, 1929).

“„Minerva. Enciclopedie Română” este o enciclopedie românească într-un volum, apărută la Cluj-Napoca în 1929-1930. A fost elaborată de un comitet de redacţie format din: Alexandru C. Pteancu (preşedinte), Augustin Maior, Romulus Demetrescu, Aurelian Florinescu, Sever Pop, Ana Voileanu-Nicoară, Alexandru Christescu, Ştefan Meteş, Valeriu Bologa, Victor Laţiu, Septimiu Popa, Ion Muşlea şi Petru B. Cirlea.”

“Lucrarea lucrarea include peste 1 000 de fotografii și desene,100 de hărți alb-negru, 50 de planșe artistice și 10 hărți color și a fost realizată de un colectiv editorial condus de președinte Alexandru Coriolan Pteancu (doctor în Litere și Filosofie, inspector general al învățământului secundar).”

Alexandru Coriolan Pteancu se trage dintr-o familie de preoți și profesori de mare valoare, fiind fiul lui George Pteancu, un ilustru învățător careian care a format sute de intelectuali români, motiv pentru care a pătimit în închisorile ungurești pentru prea mult avânt patriotic românesc în cariera didactică. Iată că nici fiul nu a fost mai prejos, devenind pentru o vreme conducătorul învățământului românesc din Transilvania după Marea Unire.

Alexandru Coriolan Pteancu a fost profesor, preot,  doctor în litere și filosofie, a activat în cadrul Societății “Salba literară” a teologilor români uniți. Între anii 1900 și 1902 a studiat filosofia (literele) la Cluj, iar în 1903 a obtinut diploma de profesor în greacă, latină și română. Obține apoi și titlul de doctor în română și limbi clasice, după care specializare la Roma în antichități și artă medievală. Devine profesor la Beiuș, iar între anii 1904 și 1909 ajunge la Năsăud, ca profesor unde predă limbile maghiară, greacă și latină, apoi revine la Beiuș. A fost paroh de Cluj, protopop onorar, a fost unul dintre cei mai activi membri ai “Astrei”.

Cele trei Crișuri la povața … „luminii Luminei”

După Marea Unire din 1918 a devenit pe rând director regional al învățământului din Oradea, inspector general al învățământului secundar din Transilvania și inspector general al învățământului secundar la nivel național. A avut o foarte importantă contribuție la apariția revistei “Cele Trei Crișuri” din Oradea și de asemenea a fost președintele comitetului de redacție al Enciclopediei “Minerva” (Cluj, 1929). O adevărată personalitate “enciclopedică”, Alexandru Coriolan Pteancu, cu care orașul Carei se poate mândri.

La 19 Mai 1878 se năștea la Borlești o personalitate “enciclopedică”, Alexandru Coriolan Pteancu

Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânism Contact: redactie@glasul.info

Leave a Comment

Recent Posts

19 august 1316 – Ziua în care Clujul a devenit oraș scos din posesiunea Episcopiei Catolice de Alba Iulia

În anul 1316, pentru a-şi asigura sprijinul clujenilor, Carol Robert de Anjou le-a acordat, prin…

13 ore ago

„Atacul Cămășilor Albe” – Epopee de curaj în ziua de 19 august 1917

Atacul „Cămășilor Albe”, Jertfă și biruință la Mărășești, 19 august 1917 Ziua de 19 august…

16 ore ago

18 august 1906 – Un preot român în lanțuri pentru tricolor, cazul Traian Gașpar din Hezeriș

În zbuciumatul început de secol XX, când românii din Transilvania trăiau sub povara dualismului austro-ungar,…

o zi ago

17 August 1916 – “Nu mai sunt Carpații!”. Asta exclama Octavian Goga la intrarea României în război

17 August 1916 – „Nu mai sunt Carpații!” Strigătul lui Octavian Goga și jertfa României…

2 zile ago

Flăcările urii peste Năsăud – Martiriul românilor ardeleni la 17 august 1849

Anul 1849 a adus cu sine nu doar speranțele libertății născute din revoluția pașoptistă, ci…

3 zile ago

Cheţani, 16 august 1848 – Când dreptatea țăranilor români a fost înăbușită în sânge și lanțuri

Revoluția de la 1848 a aprins în toate provinciile românești flacăra libertății și a dreptății…

3 zile ago