Site icon Glasul.info

SIMION BĂRNUȚIU, ideologul Revoluției pașoptiste, comemorat la Carei

SIMION BĂRNUȚIU, ideologul Revoluției pașoptiste, comemorat la Carei

SIMION BĂRNUȚIU, ideologul Revoluției pașoptiste, comemorat la Carei

Marți, 28 mai 2024, Direcția de Cultură Carei, împreună cu elevi de la Liceul Teoretic Carei, au comemorat 160 de ani de la moartea lui Simion Bărnuțiu, istoric, filozof, preot greco-catolic, om politic și profesor universitar, ideologul Revoluției de la 1848 din Transilvania.

Simion Bărnuțiu, care s-a născut la 21 iulie 1808, la Bocșa, jud. Sălaj, a urmat cursurile Liceului Piarist din Carei, între anii 1820 – 1825, după care a absolvit Academia Teologică din Blaj.

Viața lui Simion Bărnuțiu a fost prezentată elevilor de către prof. Monica Mădăras, după care au luat cuvântul Bogdan Georgescu, directorul Direcției de Cultură și protopopul greco-catolic Lucian Cociorva.

Manifestarea s-a încheiat cu depunerea unei coroane la bustul marelui patriot.

Au participat elevii claselor VII B și IX A de la Liceul Teoretic, însoțiți de prof. Rusu Codruța și prof. Monica Mădăras.

Dascălul și revoluționarul român Simion Bărnuțiu, elev al liceului piarist din Carei, constituie un model pentru românii care luptă pentru păstrarea identității naționale. Pentru dușmanii poporului român, până și bustul său de la Carei deranjează.

Ideolog al Revoluției pașoptiste române, Simion Bărnuțiu a rămas în istorie prin atitudinea sa de neclintit împotriva pretenţiilor revoluţionarilor maghiari de anexare a Transilvaniei la Ungaria. Promova politica egalităţii în drepturi a tuturor naţiunilor din Transilvania şi a confesiunilor acestora.

Ca si alti luptători pasoptisti, Bărnutiu considera că nu poate exista libertate politică si dreptate socială fără libertate națională.

În Transilvania, tinerii avocaţi (cancelişti), care îşi făceau practica la Tabla Regească (tribunal) din Târgu Mureş, în urma consfătuirilor care au avut loc între 10/22 – 12/24 martie, şi-au manifestat într-o petiţie adeziunea la ideile generale ale Revoluţiei.

În dezacord cu colegii maghiari, canceliştii români – Avram Iancu şi, în special, Al. Papiu-Ilarian – au rămas neclintiţi în cererea lor, şi anume, ca în prim plan să se afle desfiinţarea iobăgiei şi NU alipirea Transilvaniei la Ungaria. O altă întrunire a avut loc la Blaj, la 13/25 martie, din iniţiativa lui Aron Pumnul. A fost respinsă linia petiţionară, majoritatea participanţilor pronunţându-se în favoarea unui atitudini ferme, chiar revoluţionare. În aceste împrejurări, s-a luat hotărârea convocării unei adunări generale a românilor, la Blaj, în ziua de 18/30 aprilie (Duminica Tomei).

Simion Bărnuţiu a luat atitudine, încă de la început, faţă de pretenţiile revoluţionarilor maghiari de a anexa Transilvania la Ungaria. În aceste condiţii, trebuia să se elaboreze, în mod obligatoriu, o formulă românească, alternativă la programul maghiar din 3/15 martie. La 12/24 martie 1848, Simion Bărnuţiu a redactat, la Sibiu, o proclamaţie intitulată „Provocaţiune”, al cărei text a devenit cunoscut se pare cu prilejul primei adunări a românilor la Blaj din Duminica Tomei şi care a fost răspândit în principalele centre ale Transilvaniei, respectiv Blaj, Cluj, Târgu Mureş, Braşov.

”A venit timpul ca iobăgia să se şteargă şi românii încă să se pună în drepturile lor ce li se cuvin ca unei naţiuni”, a afirmat cu acest prilej Bărnuţiu, potrivit lucrării ”Revoluţia română din 1848” (Editura Politică, 1969).

Manifestul ”Provocaţiune” respingea declaraţia cu privire la alipirea Transilvaniei la Ungaria, se pronunţa în favoarea recunoaşterii naţiunii române ca egală în drepturi, a admiterii limbii române în administraţie şi în justiţie, pentru desfiinţarea iobăgiei fără răscumpărare.

Congresul naţional românesc, pe care îl preconiza „Provocaţiunea”, respectiv o adunare reprezentativă alcătuită din reprezentanţi aleşi, trebuia să creeze mişcării politice revoluţionare româneşti cadrul organizatoric necesar, să reliefeze consensul politic naţional. În ceea ce privea alipirea Transilvaniei la Ungaria, se preciza că acest fapt se va discuta doar în momentul în care naţiunea română ar fi beneficiat de o reprezentare proporţională în Dietă. Fruntaşii români aveau certitudinea că odată pusă în drepturile sale legitime, naţiunea română nu ar fi acceptat acest proces.

Documentul elaborat de Simion Bărnuţiu stabilea linia politică ce trebuia adoptată de naţiunea română faţă de Revoluţia în curs de desfăşurare.

Din studiul „Manifestele lui Simion Bărnuţiu“ aflăm că, în seara zilei de 24 martie 1848, fruntaşul ardelean îi dicta colegului său, Ioan Puşcariu, primul manifest al Revoluţiei române intitulat „Fraţi români”.

Documentul formula, încă de atunci, principiul fundamental după care se va călăuzi Revoluţia română, şi anume, emanciparea naţională:

„Naţia română nu mai poate fi roabă ungurilor, secuilor şi saşilor, limba noastră trebuie să aibă cinste cuviincioasă înaintea statului şi a legilor…Naţionalitatea noastră trebuie să se recunoască şi să se asigureze“, se spunea în manifest.

Buletin de Carei

Exit mobile version