De ani de zile deja, etnicii români sunt singurii care nu mai beneficiază de indemnizațiile acordate de legea 154/2021 persoanelor persecutate din motive etnice. Deși e plin Ardealul de Nord de urmele crimelor și masacrelor antiromânești, statul român vede și recunoaște doar suferința minorităților etnice, nu și a românilor!
Legea se aplică discreționar, cu sume în cuantum mult mai mare decât cele acordate românilor, pentru minoritari, în vreme ce românii nu-și primesc de ani de zile nici modestele sume care de multe ori sunt și de până de șase sau șapte ori mai mici.
În imaginea de mai sus avem răspunsul instituțional la întrebarea adresată Prim-ministrului României de către senatorul de Covasna Ionuț Neagu, un senator care simte poate cel mai bine durerea poporului român din Transilvania, numai și prin faptul că reprezintă o zonă cu foarte multe probleme și abuzuri îndreptate împotriva identității românești. Așa cum se vede și din imaginea de mai sus, tocmai românii lipsesc de la literele c) și g) dintre beneficiarii legeii 154/2021. În rest, reprezentanții minorităților etnice au ajuns să ridice până și retroactiv sume, în condițiile în care indemnizațiile pentru români au fost tăiate sub pretextul că nu există bani pentru ei.
Haideți să vedem totuși ce i se răspunde senatorului Ionuț Neagu la întrebarea sa legată de legea 154/2021 și neaplicarea sa și pentru etnicii români, categorie discriminată direct de la nivelul Guvernului și al Parlamentului României:
“Stimate domnule senator,
Urmare intrebarii dumneavoastra adresata Prim-ministrului Romaniei si transmisa spre solutionare Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, avand ca obiect “Cenzura practicata de mediile de socializare la adresa activitatii institutiei prim-ministrului si confirmarea unor informatii aparute in presa nationala”, precizam urmatoarele:
Legea nr. 154/2021 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pană la 6 martie 1945 din motive etnice, publicată in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 573 din 7 iunie 2021, a extins, prin introducerea art. 3′, sfera beneficiarilor Ordonantei Guvernului nr. 105/1999, in sensul acordarii unor drepturi reparatorii si copiilor persoanelor care au fost persecutate din motive etnice. Prin Ordonanta de urgentă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative au fost aduse modificari alineatul (1) al articolului Il din Legea nr. 154/2021, astfel incât drepturile persoanelor care faceau obiectul Legii nr.154/2021 se acordau si se plateau incepand cu data de 1 ianuarie 2023.
Prin intrarea in vigoare a Legii nr.210/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in străinătate ori constituite in prizonieri si pentru stabilirea unor mdsuri necesare aplicării Ordonantei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pand la 6 martie 1945 din motive etnice, initiate si aprobata de Parlamentul României, publicata in Monitorul Oficial al României nr. 698 din 13 iulie 2022, au fost abrogate prevederile alineatul (1) al articolului II din Legea nr. 154/2021.
De asemenea, in baza art. Ill din Legea nr.210/2022, prin derogare de la prevederile Ordonantei Guvernului. nr. 105/1999, republicată, cu modificdrile si completările ulterioare, drepturile stabilite potrivit art. 3‘ din ordonanta se acorda si se platesc astfel:
a) Incepand cu luna august 2022, drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat in una dintre situatiile prevazute la art. 1 alin.(1) lit.a), b), d) sie), respectiv:
Art. 1 alin.(1):
— lit. a) a fost deportata in ghetouri si lagare de concentrare din strainatate;
— lit. b) a fost privata de libertate in locuri de detentie sau in lagare de concentrare;
— lit. d) a facut parte din detasamentele de munca fortata;
— lit. e) a fost supravietuitoare a trenului mortii;
b) Incepand cu data de 1 ianuarie 2023, drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat in una dintre situatiile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. c) si g), precum si pentru copiii prevazuti la art. 3‘ alin. (1) din ordonanta, respectiv:
Art. 1 alin. (1):
— lit. c) a fost refugiata, expulzata sau stramutata in alta localitate;
— lit. g) a fost evacuata din locuinta pe care o detinea.
Art. 3′ alin. (1): — alin.(1) Copilul celui decedat, disparut sau exterminat in trenul mortii, in timpul masacrelor indreptate impotriva populatiei minoritare, in timpul deportarii in ghetouri si lagare de concentrare din strainatate, in timpul privarii de libertate in locuri de detentie sau in lagare de concentrare, in timpul refugierii, expulzarii sau stramutarii in alta localitate, in timpul evacuarii din locuinta pe care o detinea, in timp ce a facut parte din detasamentele de munca fortata.
Prin intrarea in vigoare a Ordonantei de urgentă a Guvernului nr.168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1186 din 9 Decembrie 2022, articolul III din Legea nr. 210/2022 a fost modificat astfel:
“b) incepand cu data de 1 ianuarie 2024, drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat in una dintre situatiile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. c) si g) din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru copiii prevazuti la art. 3′ alin. (1) din aceeasi ordonanta.”
Avand in vedere atat obligatia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetara in mod prudent pentru a gestiona resursele si obligatiile bugetare, cat si riscurile fiscale de o maniera care sa asigure sustenabilitatea pozitiei fiscale pe termen mediu si lung, precum si predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, in scopul mentinerii stabilitatii macroeconomice, Guvernul României a emis Ordonanta de urgentă nr. 115/2023 privind unele mdsuri fiscal-bugetare in domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscala, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum si pentru prorogarea unor termene, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr.1139/15.12.2023. Potrivit acestui act normativ, art.IIl din Legea nr.210/2022 a fost modificat astfel:
“incepand cu data de 1 ianuarie 2025, drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat in una dintre situatiile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. c) si g) din Ordonanta Guvernului nr. 105/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si pentru copiii prevazuti la art. 3‘ alin. (1) din aceeasi ordonanta.”
in consecintă, atat drepturile deja stabilite prin hotarari emise in cursul anului 2021, respectiv in anul 2022 si 2023 pentru copiii persoanelor care s-au aflat in una din situatiile prevazute la art.1 alin.(1) lit.c) si g), precum și pentru copiii prevazuti la art. 3‘ alin.(1), cat si drepturile care urmeaza a se stabili prin hotarari ce vor fi emise in cursul anului 2024, se vor acorda si se vor plati in conformitate cu prevederile Legii nr.210/2022, astfel cum a fost modificata prin art.XXIlIl din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.115/2023, respectiv incepand cu data de 1 ianuarie 2025.
Este important de mentionat ca drepturile reparatorii sunt prestatii sociale necontributive suportate din bugetul de stat, elaborat si administrat de Ministerul Finantelor. În baza dispozitiilor constitutionale, ordonantele cu care Parlamentul este sesizat se aproba sau se resping prin lege, astfel incat forma finald a dispozitiilor Ordonantei de urgentă a Guvernului nr. 115/2023, aflată in procedură parlamentară, este influentat de de amendamentele aduse in cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului. Cu consideratie, Marius llies”
Marius llies
Cu alte cuvinte, același “bla bla” redundant instituțional, un răspuns trimis din silă mai mult din obligație, decât o abordare cu adevărat îngrijorată pentru DISCRIMINAREA la care sunt supuși etnicii român într-un stat tot mai ANTIROMÂNESC și care este vizibilă până și din spațiul cosmic.
Reprezentanții statului român au ajuns să ne scuipe în plină figură ca pe vremea dualimsului austro-ungar sau pe timpul Unio Trium Nationum, când românii erau disprețuiți și discriminați într-un mod la fel de abject, fără să aibă voie nici măcar să se plângă cu privire la condiția lor și la abuzurile la care sunt supuși.
