La 3 iunie 1976, în faţa Teatrului Naţional din Cluj-Napoca se dezvelise statuia în bronz a lui Eminescu, opera sculptorului Ovidiu Maitec, ceremonie la care marele nostru profesor, Mircea Zaciu, spusese, între altele:
“Monumentul înălţat astăzi, acum şi aici, în inima Ţării, este şi el un răspuns. Lângă aripa stângă a Teatrului Naţional – sufletul de flacără al Poetului! La stânga, lângă inimă, lângă inima simbolului culturii noastre naţionale – simbolul celui mai mare creator al acestui pământ!”
Mircea Zaciu
“Luni, la Cluj-Napoca a avut loc festivitatea dezvelirii unei statui a Luceafărului poeziei românești, operă în bronz a sculptorului Ovidiu Maitec. La festivitate au participat tovarășul Ștefan Mocuța, prim-secretar al comitetului județean de partid, alți activiști de partid și de stat, oameni de știință, cultură și artă, oameni ai muncii români, maghiari și de alte naționalități, elevi și studenți. Statuia a fost dezvelită de primarul municipiului, Constantin Crișan. În cuvântul său, prof. univ. Mircea Zaciu a spus, printre altele:
“Niciodată ca astăzi Eminescu nu a fost mai apropiat sufletului nostru. Venerându-și trecutul, omagiindu-și înaintașii, România socialistă dă un răspuns încărcat de noblețe neliniștitoarei întrebări a poetului: O, nație iubită! / Vei înțelege dorul, vei ști să-l prețuiești?”
Monumentul înălţat astăzi, acum şi aici, în inima Ţării, este şi el un răspuns.”, asta scria presa vremii pe 3 iunie 1976
Se observă imediat accentul pus pe multiculturalitate încă din acele vremuri, pentru că autorul articolului din presa vremii a simțit nevoia sau i s-a indicat “nevoia” să pomenească faptul că la inaugurarea la Cluj-Napoca a monumentului marelui poet național Mihai Eminescu, erau prezenți în afară de români și maghiari și alte naționalități…
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania: RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Deși am ajuns de multe ori la dispute interminabile pe teme istorice cu maghiarii din România, printre ei am reușit totuși să ne facem și prieteni. Cădem de acord asupra multor lucruri, găsim destul de multe puncte comune, mai puțin pe subiecte istorice. Școala lor le-a creat o perspectivă asupra […]