După eșecul Revoluției de la 1848 din Molodova, revoluționarii pașoptiși moldoveni înarmați cu pașaopoarte austriece, se refugiază în Transilvania la Brașov. La Brașov, împreună cu ceilalți revoluționari au discutat asupra măsurilor care urmau a fi luate în legătură cu patria lor.
Atât pe Vasile Alecsandri cât și pe ceilalți revoluționari pașoptiști moldoveni i-a impresionat în Transilvania atitudinea întregului popor, mai ales mobilizarea tuturor pentru Marea Adunare de la Blaj, precum și curajul cu care și-au susținut revendicările.
În perioada cât a stat la Braşov, Vasile Alecsandri compune poeziile : “Către români” şi “Hora Ardealului”. Din Brașov, împreună cu ceilalți exilați vor ajunge în refugiu în Bucovina, iar mai apoi la Paris.
La 14 Iunie 1848 Vasile Alecsandri a publicat în revista brașoveană „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, poezia „Hora Ardealului”:
“Hora Ardealului
Hai să dăm mănă cu mână
Cei cu inimă română,
Să-nvărtim hora frăţiei
Pe pămăntul României!Au sosit ziua dreptăţii,
Ziua sfănt-a libertăţii!
Tot creștinu-nveselește,
România-ntinereşte!Ardelean, copii de munte,
Ean rădică acum cea frunte
Şi te-nsuflă de măndrie
Că-mi eşti fiu de românie!Ardeleni! lumea ne vede!
Romănia-n noi să-ncrede
Căci de-acum românu-n lume
Va fi vrednic de al seu nume!Ura fraţi în fericire!
Vasile Alecsandri
Ura fraţi într-o unire,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pămăntul României!”