Se pare că lumea corupției din România a decis să ia „bucătăria” infracțională și să o transforme într-un adevărat spectacol de varietăți – unde ingredientele sunt tot felul de infracțiuni savuroase, iar „chefi” sunt unii dintre cei mai bine pregătiți „colegi” ai legii !
Astfel, conform unui comunicat de presă din 20 iulie 2024, Direcția Generală Anticorupție (DGA) și Direcția Națională Anticorupție – Serviciul teritorial Alba-Iulia au decis să pună în scenă un „show” pe cinste, lansând acțiunea penală împotriva unei echipe de „staruri” din Inspectoratul de Poliție Județean Alba. Printre „vedetele” învinovățite se numără comisari, subcomisari și chiar agenți de poliție, dar și câțiva „oameni de afaceri” care au considerat că pot adăuga „condimente” corupției cu ușurință.
Să înceapă show-ul, format din:
- Comisarul-șef de poliție și șef al Inspectoratului de Poliție Județean (I.P.J.) Alba, cel care ar fi trebuit să vegheze asupra legii, a fost „invitat” să explice câteva „abuzuri în serviciu”, care par să fi fost „secrete” bine păstrate.
- Comisarul-șef de poliție de la Secția 9 Rurală Câmpeni s-a „specializat” în luarea de mită și influențarea declarațiilor, transformându-se într-un adevărat „artist” al corupției.
- Subcomisarul de poliție din Biroul Control Intern a fost prins „divulgând” informații secrete – un adevărat „specialist în dezvăluiri”.
- Ofițerul DGA de la Alba, cu o carieră aparent imaculată, a fost „promovat” la categoria „complicitate morală la ultraj”, pentru un rol „delicat” în acest spectacol.
- Agentul de poliție de la Secția sau Spitalul 9, din Politia Rurală Câmpeni a fost surprins „împărtășind” secrete de serviciu – se pare că „confidențialitatea” era doar o sugestie.
- Un om de afaceri a îmbogățit „repertoriul” cu acuzații de cumpărare de influență și trafic de influență – o veritabilă „star” al corupției.
- Exploatatorul de lemn a adăugat „tăierea arborilor” și „divulgarea secretelelor” la palmaresul său infracțional, demonstrând că în domeniul exploatării lemnoase corupția este la fel de „verde” ca și arborii pe care îi „cumpără”.
- Administratorul unei societăți comerciale din domeniul exploatării materialului lemnos a „îmbogățit” lista cu dare de mită, furt de arbori și braconaj – un „performer” versatil al corupției.
- Persoana juridică implicată în tăierea arborilor a adus „o contribuție” notabilă la corupția din domeniu, demonstrând că și „entitățile” pot avea o „carieră” remarcabilă în acest „show”.
În cadrul acestui „spectacol de vară”, se pare că „eroii” noștri au fost „pătrunși” de spiritul „bucătăriei infracționale”, cu multiple „trucuri” pentru a menține „orchestra” corupției în mișcare. Pe scurt, după ce au încercat să facă tot felul de „presiuni” și „aranjamente” pentru a proteja interesele celor „implicați”, cei învinuiți au reușit să transforme controalele legale într-un veritabil „teatru de comedie”.
Conform comunicatului de presă emis de DGA Alba, ar fi vorba, de ”cercetări cu privire la modalitatea în care, în perioada 2021-2022, inculpații polițiști, menționați mai sus, ar fi „protejat” interesele celorlalți inculpați cercetați (la vremea respectivă marea majoritate desfășurau activități de exploatare material lemnos), prin aceea că și-ar fi exercitat în mod defectuos atribuțiile de serviciu în ceea ce-i privește pe doi agenți de poliție din cadrul I.P.J. Alba respectiv Brigada de Operațiuni Speciale (BOS) Alba-Iulia, care ar fi interferat, prin munca de poliție desfășurată, cu cea a oamenilor de afaceri. Concret, în urma unor controale efectuate de cei doi agenți în zonele în care se desfășurau activități de exploatare a lemnului, la insistențele oamenilor de afaceri sau ca urmare a oferirii unor foloase necuvenite (în cazul unuia dintre inculpați), inculpații polițiști ar fi desfășurat mai multe activități nelegale, concretizate în:
- propuneri/presiuni repetate de schimbare a locului de muncă;
- transmiterea către oamenii de afaceri a programului de lucru al unuia dintre agenți;
- efectuarea asupra unuia dintre agenți a două cercetări disciplinare cu încălcarea dispozițiilor legale;
- sancționarea abuzivă a unuia dintre agenți cu diminuarea salariului cu 10% pentru o perioadă de 3 luni, în condițiile în care obiectul cercetării prealabile care s-a finalizat cu măsura menționată anterior era același cu cel al unui dosar penal, în care procurorii au dispus, ulterior soluționării cercetării prealabile, soluția clasării constatând că faptele reținute în sarcina agentului nu există;
- detașarea nelegală la un post de poliție situat la distanță mare de locul de muncă, de la acea dată, și apoi efectuarea de presiuni pentru acceptarea mutării definitive a aceluiași agent de poliție de la postul de poliție pe raza căruia oamenii de afaceri își desfășurau activitatea.
Totodată, în scopul intimidării, unul dintre inculpați i-ar fi urmărit, supravegheat, fotografiat/filmat fără drept și fără vreun interes legitim, pe cei doi agenți de poliție atât la domiciliu, la locul de muncă, cât și în alte locuri pe care aceștia le-au frecventat. În contextul de mai sus, inculpații i-ar fi promis unei persoane (martor în cauză) suma de 5.000 de euro pentru a-și trafica o presupusă influență pe care ar fi lăsat să se creadă că ar avea-o asupra unor funcționari din conducerea I.G.P.R., și că-i va determina pe aceștia să-l transfere pe celălalt agent într-o altă subunitate de poliție.” (Comunicat de presă)
Impactul tăierilor ilegale de lemne
Tăierile ilegale de lemne au un impact profund asupra mediului. Pădurile sunt ecosisteme esențiale care reglează clima, protejează solul și furnizează habitatul natural pentru o varietate de specii. Când arborii sunt tăiați ilegal, aceste ecosisteme sunt distruse, ceea ce duce la:
- Pierderi de biodiversitate: tăierea masivă a arborilor duce la distrugerea habitatelor naturale, punând în pericol specii de plante și animale care depind de păduri pentru supraviețuire.
- Eroziunea solului: rădăcinile copacilor ajută la menținerea solului. Fără vegetație, solul devine vulnerabil la eroziune, ceea ce poate duce la degradarea terenurilor și la creșterea riscurilor de alunecări de teren.
- Schimbări climatice: pădurile joacă un rol crucial în absorbția dioxidului de carbon. Tăierile ilegale contribuie la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră, accelerând schimbările climatice.
Exemple de inițiative pozitive, privind defrișările ilegale și corupția
Mai multe regiuni și țări au reușit să implementeze inițiative eficiente pentru a reduce corupția și a combate tăierile ilegale de lemne. Aceste bune practici pot servi drept inspirație pentru România:
- În Suedia, putem vorbi de monitorizarea digitală a pădurilor, aceasta implementând un sistem avansat de monitorizare a pădurilor cunoscut sub numele de Sistemul de Management al Pădurilor (Forest Management System). Acesta utilizează tehnologii precum sateliții și dronele pentru a urmări tăierile de lemne și a verifica legalitatea activităților de exploatare forestieră. În plus, Suedia aplică certificarea forestieră prin Forest Stewardship Council (FSC) și PEFC pentru a asigura sustenabilitatea resurselor forestiere. (surse: https://www.skogsstyrelsen.se/en și https://fsc.org/en)
- Chile, a lansat inițiative precum Programul de Reabilitare a Pădurilor pentru a restaura ecosistemele degradate. De asemenea, Legislația de Protecție a Pădurilor include măsuri stricte pentru combaterea tăierilor ilegale și promovează certificarea forestieră pentru asigurarea unei exploatări durabile a lemnului. (sursa: https://forestlegality.org)
- Estonia a dezvoltat platforma “Corruption Reporting Platform” pentru a permite cetățenilor să raporteze abuzurile și corupția într-un mod confidențial. Acest sistem facilitează transparența și responsabilitatea în instituțiile publice și în forțele de ordine. (sursa: https://www.transparency.ee/en)
În concluzie, este esențial să recunoaștem importanța integrității și a responsabilității sociale în combaterea corupției și a ilegalităților. Funcționarii publici, inclusiv polițiștii, procurorii și judecătorii, au responsabilitatea de a respecta legea și de a proteja bunurile și drepturile cetățenilor. În fața problemelor de corupție și ilegalități, ar fi necesar să fim intoleranți și este necesar să ne întrebăm:
- Cum putem să ne asigurăm că cei care sunt plătiți pentru a proteja legea nu se abat de la ea și devin ei înșiși infractori ?
- Cum putem preveni corupția și abuzul de putere în instituțiile publice ?
Astfel, pentru realizarea acestui deziderat, considerăm că este important ca organele de cercetare penală să fie necruțătoare față de încălcările flagrante ale legii și să inițiem acțiuni, prin care să putem prevenii actele de corupție și ilegalități, indiferent de cine le comite, astfel propunem:
- Creșterea transparenței instituționale: publicarea rapoartelor și a investigațiilor legate de corupție poate ajuta la menținerea responsabilității și la prevenirea comportamentelor neetice.
- Reforme instituționale: implementarea de reforme care să consolideze mecanismele de control intern/extern și să asigure evaluarea constantă a performanței instituțiilor publice.
- Implicarea cetățenilor și promovarea activismului civic: promovarea implicării active a cetățenilor în monitorizarea activităților publice și în raportarea abuzurilor poate contribui la creșterea responsabilității și la combaterea corupției.
Este demn de menționat că, în ciuda „spectacolului” corupțional, realizat de organele de cercetare penală, însă majoritatea rămase fără măsuri concrete, România se confruntă cu o criză continuă a integrității în instituțiile sale publice. Corupția endemică din poliție a fost bine documentată, cu numeroase cazuri care au evidențiat sistemul putred de trafic de influență și nepotism. În plus, tăierile ilegale de lemne nu doar că distrug ecosistemele și contribuie la schimbările climatice, dar generează și o economie subterană ce alimentează corupția în rândul autorităților.
Deci, să nu uităm că, în timp ce se „cumpără influență” și „se taie arbori”, toată lumea este „presupusă” nevinovată – până când se dovedește altceva și dovedirea activității infracționale, de cele mai multe ori se lasă foarte mult așteptată. În concluzie, acest „show” corupțional ne amintește că în România, corupția este nu doar un fenomen endemic, ci și una dintre cele mai „spectaculoase” forme de divertisment legal.
- Sursa: Direcția Generală Anticorupție – Biroul de Informații și Relații Publice
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Nihil Sine Deo