Omul e o ființă contradictorie, iar instrumentul care ar constata existența limitei contradicțiilor posibile e numai unul, antagonismul, moartea. Asta e gândirea veche, tradițională. Nu fiecare vede adevărul ascuns după intențiile politice „drepte” ale unor lideri. Oricare! Oricum, lumea se dezvoltă. Să fie oare posibil de ridicat gradul gândirii noastre la un grad mai elevat? Acolo, în acel spațiu unde gândirea actuală, haotică fiind, în forfotă muribundă, ar obține indiciul orientării sale la granița: trecut-viitor.
Cu alte cuvinte, cred eu, pentru a forma omul cu conceptul gândirii noi, trebuie de început de la Tesla, de la cuvintele lui, noțiuni de început în cunoaștere: energie, frecvență și vibrație. Oricare corp vibrează. Asta e starea lui autentică, naturală. O gândire naturală vibrează și ea în limitele date ei de către putător, dar nu numai al sunetului, A,U,M etc., dar și al cuvintelor gândite. Cuvintele ar trebui să fie integrate, două câte două, în perechi. Astfel, perechile de cuvinte contradictorii, formează vibrații, balanțe: pace-0-război; asemănător-0-diferit; la fel-0-contrariu; același-0-deosebit; converjent-0-divergent…. Aici cuvintele, pace, asemănător, la fel, același, convergent, sunt cuvinte pasive, complementare. Adică, pasive, statice, generale. Celelalte cuvinte (dreapta) sunt active, contrarii, deosebite, divergente, diferite prin activitatea lor, particulare, legate de proprietatea substanței.
Așa, vom formula balanța primă, General-0-particular. Ea stă la baza apariției derivatelor ei, a altor balanțe menționate mai sus. Cuvintele contradictorii sunt active în forme diferite, unitare, iar cuvintele complementare – la fel, unitare fiind, sunt pasive, asemănătoare. Și aici, practic se folosește conceptul, noțiunea „sinonim”, același. Dar oare vibrația lor lipsește? Mica diferență ale lor, sinonimelor, se ignoră? Respectul=stimă? Perfectul=idealul? Morala=etica?….Iată aici, de la generalul pasiv, pașnic, la fel, același, convergent, trebuie de început. Care e perechea fiecărui din ele? Răspunsul: Cele active! E clar că al doilea cuvânt e activ. Așa, divizând alte noțiuni, de stânga și dreapta, axându-le la centrul, 0, ne dezvoltăm imaginația spațială a cunoașterii.
Ca exemplu: Credința e activă? Nu! Asta e o stare de pornire spre cunoaștere. Știința e activă. Prima (credința) e generală, a doua (știința) particulară, montată non sistem, pe fragmente. Iubirea și morala sunt noțiuni generale, pasive, stări de pornire spre o activitate practică sau alta. Dragostea și etica, însă, sunt acele noțiuni particulare care merg, tind spre generalizare în limitele intelectului manifestat. Balanțele: iubire-0-dragoste; moral-0-etic; comportament adecvat, natural, sălbatic, limitat -0-comportament inventat, artificial, războinic, nelimitat. Toate – derivate de la General-0-particular. De la: Zeu-0-Om? Da! Cum se limităm un proces? Prin cunoașterea lui integrată, prin inteligența de a „vedea” balanța. Exemplu:Pace-0-război; bine-0-rău etc.
Acum, prin axarea cuvintelor, -0-0-0-, părțile balanțelor nu se vor mai confunda. Pace=război; bine=rău, anexare=eliberare…. Așa, Haosul politic obține instrumentul orientării. Orientarea la pace, asemănare cu zeii, nu se va mai face prin activități fizice de știință particulară, ci prin meditații intime, pasive, apoi prin dialog, comunicare inteligentă, pașnică. Adică prin trecerea din planul fizic, extern, în cel intern. E nevoie de meditat, avea un astfel de plan intern, Știință complementară. Oricum, intelectul nevăzut, de după 0, care va forma relația, om-0-om, stat-0-stat, va apare. El poate fi și satanic, cu binecuvântare la război.
Dar, nu fizicul e problema, nu forța militară, ci Puterea minții de a duce un dialog, păstra vibrația, armonia. Unii oameni văd singuri. Alții oameni văd, dacă li se arată. Alții nu văd (orbi cu mintea) dacă nu sunt învățați să mediteze, să înceapă de la procesele pasive, generale. Ei sunt implicați în procesele sentimentale particulare, de loc, de acum, de egalare sau de dominare locală.
Așadar, puterea (Puterea!) e starea generală a duhului uman. Asta nu e o forță militară, agresiune fizică particulară a unui om sau stat. Pentru fiecare forță militară se va găsi o forță mai mare pentru a o stopa. Există! Bineînțeles, dacă nu se va găsi un nebun, care va exploda balanța: Putere-0-Forță.
Nebunul va arunca Bomba atomică dovedind astfel că intelectul lui nevăzut, ascuns după Centul, 0, după axa vibrației sale, nu e dezvoltat, lipsit de acea inteligența divină, genialitate socială la care pretinde.
Rai-0-yad? Viitor-0-trecut? Tatăl-0-fiu? Dumnezeu-0-om? Alege prezentul continuu, -0-0-0-0-, existența duhului în trup, Credința în rațiunea triadelor-balanțe. Iar trinitatea Ortodoxă așa și rămâne, Dogmă a Duhului Sfânt, pereche a Axiomei, -0-0-0-. Limita contradicției, acum, o putem constata. E la vedere prin prezența continuă a părților concurente.
Nu ucide!