Denise Rifai a adus în politica românească la vârf – acum la stadiul de candidați la prezidențiale – cartoful fierbinte din politica americană: avortul.
De fapt, era deja aici – avem de 10 ori mai multe avorturi raportat la populație decât SUA (România 118,5%, SUA 17%). Și statutul lui e bine înșurubat în mentalitatea românească: nu există nici un partid parlamentar, nici un om politic major, nici o personalitate marcantă, în general nicio instituție care să susțină interzicerea legală. În schimb, există inițiative la nivel de Parlament, pentru a-l extinde prin decontarea avortului la cerere, și la nivel de asociații pro-avort, pentru a extinde perioada în care este legal.
Așadar: cui folosește întrebarea?
Răspunsul teoretic este: românilor, ca să aleagă președintele în cunoștință de cauză.
Nu cred că românii se vor folosi de răspunsurile candidaților. Cred că altul va fi rezultatul. Dacă nu aveți răbdare să citiți tot, uitați-vă direct la sfârșit.
Pentru a vedea impactul răspunsurilor candidaților, să ne uităm întâi la formularea întrebării: „Pentru sau împotriva dreptului la avort în România?”
Nu întreabă despre statutul legal al avortului, ci folosește termenul „dreptul la avort”. „Dreptul la avort” este următorul pas la care mișcarea pro-avort dorește să ducă avortul în lume. Până în prezent nu a reușit, fiind respinse în instituțiile internaționale propunerile de a crea un drept la avort.
Majoritatea prezidențiabililor nu au sesizat ce a întrebat Denise Rifai. Iată răspunsurile, în ordinea cronologică a emisiunilor.
Marcel Ciolacu, „În Opoziție cu Denise Rifai”, Gândul Live, 27 august 2024, https://www.youtube.com/watch?v=CKUDTs7mIl8
Denise Rifai: „Pentru sau împotriva dreptului la avort în România?”
Marcel Ciolacu: „100% pentru. Fără discuție.”
Răspunsul a fost așa de ferm, de parcă ar fi întrebat dacă este de acord cu faptul că un covrig are o gaură în mijloc. Greu să îți dai seama dacă a înțeles sau nu subtilitatea întrebării. În ambele cazuri, nu sună bine viitorul.
Nicolae Ciucă, în 28 august 2024, https://www.youtube.com/watch?v=fUqZp-4ZLk0
Nu i s-a adresat o întrebare despre avort. Vorbind despre specificul și valorile PNL: „Valorile la care eu am aderat și pe care le susțin sunt cele absolut reprezentative pentru ceea ce înseamnă liberalismul, dincolo de libertatea fiecăruia dintre noi, dincolo de faptul că promovăm credința în Dumnezeu, că promovăm familia, că promovăm patriotismul. Acestea sunt chestiuni care intră în nota aceasta conservatoare, dar este ceea ce ne asumăm și ceea ce credem că este o virtute pentru poporul român. În Partidul Național Liberal toate aceste elemente constituie baza, fundamentul pe care noi am clădit ideologia și doctrina. Nu contează că astăzi e Ciucă, pentru că eu sunt trecător, contează doctrina partidului.”
Nu e clar unde vor duce meandrele concretului, dacă prin liberalism înțelege stânga (ceea ce este în prezent în plan internațional) sau dreapta (așa cum insistă să se numească în România).
George Simion, 29 august 2024, https://www.youtube.com/watch?v=V8twf5BdUQU
„Eu nu sunt de acord cu adăugarea printre drepturile fundamentale a dreptului la avort. Altfel, eu consider că este opțiunea fiecărei persoane de a decide. Las la latitudinea fiecăruia. Sigur că este o traumă prin care femeile trec și mi-aș dori să li se ofere consiliere psihologică și sprijin material, în caz că doresc să păstreze acel copil și să nu fie sub presiunea unui bărbat care să fie agresor sau a unei familii care le dă afară din casă dacă află că sunt însărcinate.”
Răspunsul arată că a înțeles exact întrebarea și a răspuns clar. Tradus juridic înseamnă așa: sunt de acord cu legalitatea avortului, nu sunt de acord cu crearea „dreptului la avort”. Este singurul care vorbeste despre unele dintre cauzele avortului și despre ideea de sprijin în situații de criză.
Elena Lasconi, 3 septembrie 2024, https://www.youtube.com/watch?v=ZvBpX3LRm2s
„Femeia este responsabilă de corpul ei. Eu nu sunt pentru avort ca și contracepție, adică avem nevoie și de educație, dar femeia poate să decidă că e vorba de corpul ei. Suntem în 2024, nu în comuna primitivă.”
Doamna Lasconi este o maestră a cuvintelor și a emoțiilor, un avantaj cert pe care îl va avea în orice dezbatere televizată. Totuși, cândva va trebui să spună da sau nu la lucrurile fundamentale. Este drept că momentul acesta s-ar putea să nu fie prea curând, USR, cel mai progresist partid din România, practică confuzia ideologică la cel mai înalt nivel din România, insistând că este de dreapta. Pe de altă parte, Nicușor Dan, fondatorul USR, a fost dat afară din partid de progresiști pentru că a dorit să păstreze tabere, progresistă și conservatoare, în interiorul USR. Vom vedea cât va putea că se strecoare, á la Kamala Harris, printre întrebări clare.
Diana Șoșoacă, 5 septembrie 2024, https://www.youtube.com/watch?v=Xd3CbgZjz8E
„Vă rog să mă lăsați să-mi spun punctul de vedere, e vorba despre dreptul la liberă exprimare! În momentul acela atragi sancțiuni asupra celor care nu vor ca dreptul la avort să fie drept fundamental. E o chestiune de principiu, tu te raportezi la Dumnezeu cu această chestiune. Treaba ta cum stai cu conștiința, dacă avortezi sau nu. Discuția este despre spirit, despre ființa vie pe care ți-o dă Dumnezeu (…) Mă lăsați să vorbesc? Sancțiunea duce către Biserică, iar Biserica se va desființa, ceea ce vor ei, pentru că nu au nevoie de Dumnezeu, îți interzic să vorbești despre Dumnezeu în Parlamentul European, nu există vreo icoană într-o sală de rugăciune. Ce facem? Distrugem Biserica, distrugem creștinismul? Ceea ce se întâmplă în PE vine de la Comisie. Asta înseamnă inclusiv anularea dreptului la religie”
Pare că înțelege întrebarea și că susține legalitatea avortului și nu este de acord cu crearea unui „drept la avort”.
Kelemen Hunor, 10 septembrie 2024, https://www.youtube.com/watch?v=2R6edIIFsGs
„Avortul este un drept pentru orice femeie. Nici nu punem problema într-un program de guvernare, că nu vrem să restricționăm dreptul.”
Deși spune clar că e de acord cu dreptul la avort, nu pare să fi înțeles distincția între legalitatea avortului, la care se referă, și crearea unui drept la avort.
Mircea Geoană, emisiunea „În fața ta”, Digi24, 14 septembrie:
„Eu cred că dreptul femeii de a decide ce face cu viața ei… noi suntem în România, nu suntem în America. Noi am trăit în anii… eu sunt decrețel și eu. (…) Nu sunt confortabil deloc să spun unei femei că cineva, din orice motiv, poate dispune de corpul său și decizia sa suverană de a face ceea ce dorește acolo. Sunt foarte progresist aici.”
Dreptul femeii de a decide cu viața ei nu este totuna cu dreptul femeii de a decide ce face cu viața copilului pe care îl poartă în uter. Dar această confuzie intenționată este atât de larg folosită, încât politicienii o utilizează foarte liniștiți că nu o să îi depisteze nici un fact-check.
Așadar, ce crede Mircea Geoană despre „dreptul la avort” vom afla în viitor.
Trăgând linie, observăm că suveraniștii, cum își spun ei, sau extrema dreaptă, cum îi numesc ceilalți, au înțeles întrebarea și au răspuns că nu sunt de acord cu crearea unui „drept la avort”. Ceilalți, fie nu au înțeles întrebarea, fie nu au răspuns la ea.
Este important și ce nu a întrebat Denise Rifai și putea să întrebe.
Înainte de a vorbi despre avort, ar trebui vorbit despre problemele femeilor însărcinate.
Așa cum a pus întrebarea, rezultatul este o minge la fileul războiului radicalilor de stânga cu radicalii de dreapta. Nu le va ajuta cu nimic pe femeile însărcinate, de azi și din viitor, să vadă căruia dintre candidați îi pasă de ele și vrea să facă lucruri CONCRETE pentru ele.
Pentru viitoarele emisiuni, iată câteva propuneri, Denise Rifai:
Știți cât costă un cărucior? Dar o formulă de lapte praf?
Oare de ce Finlanda oferă, la naștere, o cutie cu produse pentru îngrijirea copilului, încă din 1938, iar în prezent sunt peste 60 de state care fac asta? România nu este printre ele.
Aveți o explicație pentru faptul că nașterile prin cezariană sunt un procent de circa 44% față de media de circa 25% din Europa?
Sunteți de acord cu decontarea de către stat a trei ședințe cu un consultant în alăptare pentru femeile care au născut?
Cunoașteți cauzele avortului la cerere în România?
Veți solicita o comisie parlamentară pentru studierea raportului dintre situația demografică a României (a opta cea mai proastă din lume) și posibilitatea redresării ei prin sprijinirea femeilor însărcinate și oferirea de alternative la avort, cu păstrarea legalității avortului?
Ați citit vreun studiu despre posibilele efecte ale avortului asupra sănătății fizice și psihice a femeii și asupra calității relațiilor sale?
Ce procent de femei regretă avortul la diferite perioade de timp după avort?
Când începe să bată inima copilului?
Sunteți de acord cu avortul selectiv în funcție de sexul copilului?
Aveți o problemă că celebrăm persoanele cu sindrom Down și peste 90% dintre copiii diagnosticați cu sindrom Down sunt avortați?
Vă propuneți să inițiați vreo măsură de sprijin pentru femeile care nasc un copil și, pentru că nu au lucrat 12 luni în ultimele 24, nu vor primi indemnizația de 80% din salariu pe care o primesc cele care au lucrat?
În lume sunt 225 de spitale în care supraviețuiesc copii născuți prematur la 22 de săptămâni. Vi se pare normal că în România nu este nici unul?
Dacă o femeie are avort spontan înainte de 28 de săptămâni de sarcină, de ce nu are voie sa ia copilul sa îl înmormânteze, dacă dorește?
De ce centrele de sprijin a femeilor însărcinate sunt excluse de la eligibilitatea de a primi fonduri de stat?