Literatură

Cătălin Ghițuleasa: Scurtă analiză pe marginea unei noi bijuterii poetice a doamnei Beatrice Sorescu – „Căutări”

,,Drumul îmi e lung, fără de popas” (Beatrice Sorescu)

„Neavând de lucru” (vezi George Coșbuc „Scara”), am recitit creațiile literare scrise în ultimele săptămâni și am observat că am ignorat poezia, astfel că am decis să mă ocup chiar azi de un domeniu pe care-l îndrăgesc nespus, așa cum urmăritorii și prietenii au putut constata de mult. Mă rog, unii dintre prieteni, foarte puțini dintrei ei iubind poezia. Nu-i criticăm, întrucât „de gustibus non disputandum est”. Or, noi respectăm cu religiozitate acest principiu, chiar de-ar fi să pereat mundus.

În „Căutări”, Beatrice Sorescu se întreabă și întreabă, preocupată de aceleași probleme ce-l neliniștesc pe „omul întrebător” al lui Petre Țuțea: relația individ-lume, relația cu natura, cu Dumnezeu. Acea ,,conștiință neliniștitoare a morții și a neantului”, specifică existențialismului lui Heidegger. Pentru poetă, viața este un dureros și nesfârșit șir de experiențe, de întrebări, de năzuințe – „un drum lung, fără de popas”. Nu pot să nu-mi amintesc, citind acest vers plin de profunzime al Beatricei Sorescu, de o capodoperă a literaturii universale – „Călătorul” (Rabindranath Tagore): „Drumul călătoriei mele este lung; calea pe care o am de străbătut este fără sfârșit”.

Pe acest drum rătăcim, căutăm, reflectăm, preocupați de a găsi „poarta” ce duce la salvare, la regăsire:
Călătorul trebuie să bată la toate PORȚILE înainte de a AJUNGE LA A SA.
Trebuie să rătăcim prin toate LUMILE din AFARĂ pentru a ajunge în sfârșit la TEMPLUL cel mai lăuntric.” (Tagore)

Subliniem că analiza ,,in extenso” a acestei bijuterii poetice nu poate fi făcută pe Facebook, astfel că ne vom opri aici cu interpretarea. Trimiterile la filosofie, teologie și literatură sunt numeroase( în concepția noastră, evident), însă spațiul nu ne permite o asemenea abordare exhaustivă. Pentru toți cei interesați, promitem că vom relua și dezvolta ideile expuse aici, în cadrul unui eseu pe care-l vom publica într-un nou volum (ar fi al doilea). – continuarea pe presaliberaonline.com.

admin.RB

0758 01 01 01

Leave a Comment

Recent Posts

13 Septembrie 1940 – Masacrul de la Ip, cea mai grea rană din Sălaj, una dintre cele mai mari tragedii românești din Transilvania

Cea mai grea rană din Sălaj, una dintre cele mai mari tragedii românești din Transilvania…

15 ore ago

11 septembrie 1940 – Românii din Someșeni și Florești, supuși la torturi groaznice de către horthyști

Ziua de 11 septembrie 1940 rămâne înscrisă în istoria Ardealului ca una dintre cele mai…

2 zile ago

11 Septembrie 1940 – La Cluj gardienii publici români au fost înjunghiați cu cuțitele și baionetele de o bandă de civili și soldați unguri

În septembrie 1940, Transilvania de Nord a fost smulsă din trupul Ţării prin arbitrajul de…

3 zile ago

Devastările antiromânești din Cluj din noaptea de 11-12 septembrie 1940

O rană adâncă în trupul românismului ardelenesc În noaptea de 11 spre 12 septembrie 1940,…

3 zile ago

Charlie Kirk, ucis de ură la 31 ani

Charlie Kirk, 31 de ani – soț, tată, un om capabil, renumit inclusiv pentru capacitatea…

3 zile ago

10 Septembrie 1848 – La Nădab, jud. Arad, mii de țărani români înarmaţi cu coase refuză recrutarea în armata ungară. Unii sunt împușcați pe loc

La 10 septembrie 1848, în satul Nădab, județul Arad, astăzi parte a orașului Chișineu-Criș, s-a…

4 zile ago