Clujul a fost eliberat de sub ocupația horthistă la 11 octombrie 1944, în urma loviturilor combinate ale Diviziilor 18 Infanterie şi 2 munte române şi a Corpului 104 sovietic.
Prin aceste acţiuni, inamicului i-au rămas doar două direcţii de retragere, spre Chinteni – Deuş şi Baciu – Nădăşel, pe care trupele germane şi ungare s-au retras în noaptea de 10/11 octombrie si în ziua de 11 octombrie, până în jurul orelor 11, pentru a evita încercuirea în oraş. În retragere, trupele inamice au distrus podurile de peste Someş şi unele obiective industriale din Cluj.
Prin atacuri succesive, unităţile Diviziei I Cavalerie au ocupat intersecţia Gilău – Luna de Sus – Floreşti, deschizând cale liberă spre Cluj. Intrarea în oraş s-a făcut prin cartierul Mănăştur, în ziua de 11 octombrie, în jurul orelor 9.30. Acesta a fost unul din evenimentele deosebit de importante, în această etapă a războiului, pentru dezrobirea Transilvaniei de Nord.
Cele mai grele lupte s-au desfășurat în zonă localităților Cojocna, Apahida, Jucu și Buru, Valea Ierii, Gilău pe direcțiile pe care s-au executat manevrele de învăluire, o zonă unde astăzi străjuiesc peste 30 de cimitire ale ostașilor români.
Trupele române au intrat în oraș pe str. Câmpului, cartierul Mănăștur fiind primul eliberat de către armata română.
O contribuție decisivă la eliberarea Clujului de la 11 octombrie 1944 a avut-o Filip Agricola, avansat la gradul de general de divizie la 1 aprilie 1945.
Un Marș de Recunostință pentru Eliberarea de sub ocupaţia hortystă a Clujului de către Armata Română a avut loc acum 4 ani în organizarea ASOCIATIEI CULTURAL PATRIOTICE AVRAM IANCU CLUJ-NAPOCA.
Astăzi, la 80 de ani de la luptele victorioase ale Armatei Române pentru eliberarea Clujului, primăria Cluj-Napoca nu organizează nicio manifestare publică iar Divizia 4 Infanterie GEMINA stă ascunsă în unitate.
urmaș de român persecutat etnic și expulzat în 1940, amenințată cu moartea și pentru astfel de materiale informative
Leave a Comment