Dragi compatrioți,
Mă numesc Florin Dobrescu, sunt organizatorul ceremoniei de comemorare a lui Corneliu Zelea Codreanu, desfășurată pe 30.11.2024, în Pădurea Tâncăbești, și vreau să vă aduc la cunoștință următoarele.
Duminica de 1 Decembrie 2024 nu a fost, pentru unii bucureșteni, una de sărbătoare. În faptul serii, echipaje ale Poliției au descins din mașini cu girofarele aprinse, la locuințele oamenilor, pe care i-au condus la secție pentru a da declarații. Unii dintre ei fiind studenți sau chiar elevi, faptul a produs o mare tulburare părinților acestora. O tânără mamă a trebuit să-și lase fetița de un an plângând, pentru ca, tulburată, să meargă la Poliție să fie audiată. Alți părinți au trebuit să explice copiilor speriați de ce trebuie să plece cu oamenii în uniformă sosiți la ușa casei. Impactul acestor scene asupra familiilor, dar și vecinilor, vi-l puteți imagina, în condițiile în care, într-o zi de sărbătoare, la asemenea ore, o astfel de mobilizare nu poate fi explicată decât printr-o situație gravă, care implică urgență.
Ce anume impusese urgența?! Un parastas desfășurat cu o zi înainte, pe 30.11.2024, în pădurea Tâncăbești, pe locul unde, la aceeași dată, în 1938, fuseseră uciși fără judecată, cu cruzime, Corneliu Zelea Codreanu și alți 13 fruntași legionari. Trebuie spus că niciodată, de când se organizează această comemorare, din 1994 încoace, nu au existat asemenea măsuri represive împotriva participanților, nici măcar pe vremea lui Iliescu. Menționez că toți cei care au relatat neplăcuta experiență au observat comportamentul adecvat, politețea și deontologia profesională cu care polițiștii au acționat. Dincolo însă de acest aspect pozitiv, consider că este inacceptabil faptul că politicieni aflați în funcții ministeriale sau la conducerea unui institut guvernamental, din calcule politice și prin presiuni, au abuzat, folosind instituții ale ordinii publice pentru intimidarea unor cetățeni.
Imagini cu participanții la parastasul de la Tâncăbești au fost preluate de membrii unor comunități și organizații de stânga, care le-au postat apoi pe rețele de socializare, alături de profilurile acelor persoane, expunându-le public și supunându-le la oprobiu și la o adevărată campanie publică de ură din partea militanților de stânga, mulți din ei cu nedisimulate concepții comuniste. Din această campanie nu au lipsit incitările la ură, limbajul violent și chiar amenințările cu moartea. Sunt tineri care deja sunt hărțuiți pe stradă de cei care îi recunosc.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsCeea ce se întâmplă seamănă foarte bine cu atmosfera de ură manifestă din zilele de 13-15 iunie 1990, când tinerii anticomuniști erau expuși de TVR și apoi hărțuiți de FSN-iși, la serviciu, la școală sau pe stradă. Doar atunci am mai trăit așa ceva.
Consider că acestor oameni Poliția și celelalte instituții abilitate vor trebui să le asigure protecția, să îi susțină în apărarea de aceste agresiuni, precum și să tragă la răspundere pe cei vinovați.
Alți tineri au fost chemați la conducerea instituțiilor de învățământ unde studiază, ca urmare a unor sesizări în care erau acuzați că au participat la comemorarea amintită. Unul din preoții care au slujit, care a și ținut un cuvânt, este cercetat disciplinar de Arhiepiscopia Bucureștilor, tot ca urmare a unei sesizări oficiale.
Deși mass-media abordează până la sățietate subiectul, pe mine, cu excepția unei singure jurnaliste, nu mă întreabă nimeni nimic, toți preferând să presupună cele mai fantastice și alarmante scenarii. Am fost primul însă care a fost audiat de Direcția Investigații Criminale din cadrul IPJ Ilfov, duminică, eu fiind organizatorul manifestării.
Pur și simplu mă simt ca în seara de 13 iunie 1990, când președintele Iliescu și TVR invocau panicard pericolul legionar pentru a stârni ura și a instiga masele muncitorești împotriva protestului civic din Piața Universității.
Întrucât de două zile sunt în continuu întrebat ce s-a întâmplat, circulând inclusiv multe zvonuri și exagerări, în calitate de inițiator și organizator al ceremoniei de la Tâncăbești, întrucât evenimentul a fost prezentat distorsionat și folosit în scopuri electorale, declanșând măsuri represive împotriva unor oameni nevinovați, am consider de datoria mea să fac precizări publice.
1. Ceremonia religioasă de pomenire a lui Corneliu Zelea Codreanu desfășurată sâmbătă 30.11.2024 nu este o premieră, așa cum a prezentat presa. Cu atât mai mult nu are nici o legătură cu evoluțiile campaniei electorale din aceste zile sau cu vreunul dintre cei doi candidați la funcția de președinte al României. Această ceremonie se organizează, anual, fără întrerupere, în preajma zilei de 30 noiembrie, din 1994 încoace. Așadar, de 30 de ani! Mass-media aservită și politicienii au indus în mod fals ideea că ar fi o premieră, un reflex al pretinsei recrudescențe legionare pe fondul ascensiunii unui anumit candidat.
2. Din 2015, am luat inițiativa de a organiza anual această ceremonie religioasă de pomenire a sufletelor celor asasinați în acel loc, unde în 1999 foștii deținuți politici au ridicat o impunătoare troiță amintind de oribila crimă. Aceste ceremonii sunt organizate, în fiecare an, cu avizarea în prealabil a autorității locale (comuna Ciolpani), Jandarmeriei și Poliției din Județul Ilfov, instituțiile de ordine publică fiind întotdeauna prezente, ca la orice manifestare publică legală. De asemenea, în fiecare an anunț ceremonia public, în mediile online, aceasta spulberând orice intenție ocultă. De câte ori și-au exprimat dorința, am permis jurnaliștilor și oricărui participant să fotografieze sau să filmeze în timpul ceremoniei, neavând nimic de ascuns. Constat cu amărăciune că presa ticăloșită prezintă această ceremonie ca pe o acțiune ilegală, periculoasă și underground, ceea ce este revoltător de neadevărat.
3. Menționez că există și alte inițiative, ale altor persoane, care organizează, la rândul lor, comemorări în același loc.
4. Manifestarea nu a cuprins nici o declarație sau vreun act de natură politică au electorală. S-a speculat că ar exista un substrat pro-rus al ceremioniei. Afirm deschis că întotdeauna am avut concepții anti-Rusia și o orientare pro-occidentală, pro-americană, pentru democrație și monarhie constituțională, ca urmare a educației pe care am primit-o în copilărie de la bunici și apoi de la deținuții politici anticomuniști care mi-au fost martori.
5. Pentru organizarea comemorării de la Tâncăbești, în anul 2020 mi-a fost deschis un dosar penal (Nr. 2309/P/2021), în urma plângerii penale făcute organizația maghiară iredentistă Szekler Monitor, prin care eram acuzat de a fi promovat, “în public, cultul persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe…” (Art. 5). Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București a clasat dosarul invocând Art 2 lit. c din OUG 31/2002, care definește noțiunea de persoană vinovată de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război ca fiind “persoana condamnată definitiv de către o instanță judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracțiuni de genocid, contra umanității, și de crime de război, precum și persoana din conducerea unei organizații al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanțe penale internaționale”. În acest sens, procurorul a reținut că, “în ceea ce îl privește pe Corneliu Zelea Codreanu, acesta nu a fost condamnat definitiv pentru o infracțiune de genocid, contra umanității sau crime de război, persoana în cauză fiind condamnată în luna mai 1938 pentru ultraj adus unui demnitar în exercițiul funcțiunii, iar nu pentru infracțiunile limitativ prevăzute de textul de lege.” De asemenea, s-a reținut că “nici cerința privind constatarea caracterului criminal al organizației denumite <<Legiunea Arhanghelul Mihail>>, prin hotărârea unei instanțe penale internaționale, nu este întrunită”. De asemenea, Parchetul a decis că evenimentul din 30.11.2019, de la Tâncăbești, care se desfășurase practic după același program ca și cel de zilele trecute, a constat într-o ceremonie religioasă de comemorare a lui Corneliu Zelea Codreanu, anunțată public ca “o slujbă religioasă de pomenire a sufletelor celor asasinați, precum și momente de reculegere și rememorare a celor pomeniți”, neimplicând o acțiune de promovare publică a cultului persoanelor respective sau a doctrinei legionare, “fiind o exercitare a dreptului la libertate religioasă”. De altfel, Parchetul a reținut și faptul că “astfel de evenimente au fost organizate și în trecut, acestea desfășurându-se într-un climat de normalitate”, iar “ceremonia religioasă din data de 30.11.2019 a fost monitorizată de către Inspectoratul Județean de Jandarmi Ilfov, care nu a raportat nereguli privind modul de desfășurare”.
6. Îmi rezerv dreptul de a suspecta că, în spatele acestei campanii de ură, instigare la utilizarea abuzivă a instituțiilor ordinii publice și isterie mediatică, pe lângă forțe implicate în jocul electoral și organizații de stânga, se află reprezentanții Institutului Național pentru Studiul Holocaustului în România – Elie Wiesel, în frunte cu directorul acestuia, Alexandru Florian, și cu Adina Marincea, care în loc să se concentreze asupra studiului istoric, au făcut o pasiune din persecutarea tuturor celor care nu gândesc după canoanele corectitudinii politice. De altfel, în urmă cu o săptămână, Alexandru Florian a folosit contextul electoral pentru a instiga din nou la represiune, iar de câteva zile, pe contul său Facebook, Adina Marincea, instigă și ea, deși își exprimă deschis convingerea că și acest dosar va fi închis, asemenea celor din trecut. Întrebarea mea pentru doamna Marincea este: dacă știe că dosarul va fi închis, așadar că nu e vorba de o infracțiune, de atunci a contribuit la toată această isterie care a luat inclusiv aspectul unei represiuni, în care s-au văzut din nou colții putrezi ai totalitarismului? Așa e normal să procedeze un funcționar guvernamental?
7. Îmi exprim părerea de rău și întristarea pentru tot răul și toată tulburarea pe care le-au trăit victimele acestei diversiuni incalificabile, fie că sunt participanți la parastas, fie că sunt membri ai familiilor acestora, părinți, copii, bunici sau frați.
8. Îndemn pe toți cei vizați de aceste măsuri represive să manifeste încredere în instituțiile și organele de ordine ale statului român, cărora să le acorde, politicos, suportul în clarificarea definitivă a acestui caz. Așa e normal într-o țară și o societate civilizată. De asemenea, îndemn pe toți cei care sunt victimele actualei campanii de ură să nu răspundă cu rău la rău. Să ne rugăm pentru cei care ne urăsc și ne vor răul, așa cum spune învățătura Bisericii și să nu contribuim la crearea unei spirale a violenței în societatea românească. Cred eu că așa poate fiecare din noi să se ridice spiritual și să învingă răul din jur.
Cuvintele care mi-au venit în minte, în toiul acestui val de ură, au fost: “Fericiți cei prigoniți pentru dreptate, căci a acelora este Împărăția Cerurilor. (…) Bucurați-vă și vă veseliți, căci plata voastră multă este în ceruri”. (Matei 5 : 10,12)
Dumnezeu să ne ajute tuturor și să potolească ura și dezbinarea din societatea românească.
Florin Dobrescu, București, 3.12.2024
- Suntem cenzurați online/pe rețelele de socializare. Zilnic, puteți accesa site-ul pentru a vă informa.
- Contactați-ne oricând.
- Pentru o presă independentă, sprijiniți-ne cu o donație. Vă mulțumim!
MAGAZIN CRITIC – ziar online cultural, conservator. Contează pe ȘTIRI ce contează!
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
