La 8 Ianuarie 1919, la Mediaș, Comitetul Central Săsesc și Consiliul Național Săsesc, au hotărât, în unanimitate, recunoașterea Unirii Transilvaniei cu România. Declarația de unire cu România a sașilor transilvăneni este publicată în ziua de 11 Ianuarie 1919 atât în limba germană în ziarul “Mediascher Zeitung”, anul 27, nr. 4, cât și în limba română, tot pe 11 ianuarie 1919, în ziarul “Glasul Ardealului”, nr. 48.
Redacția ziarului “Glasul Ardealului”, nr. 48. scria pe 11 Ianuarie 1919 următoarele:
“Ni se trimite de la redacția ziarului “Kronstädter Zeitung” rezoluția luată în traducere românească de Comitetul central săsesc mărit și de sfatul național germano săsesc pentru Ardeal în ședința lor ținută la Mediaș în aula gimnaziului săsesc de acolo (n.r. este vorba de sala festivă din clădirea Liceului „Stephan Ludwig Roth” ) în 8 Ianuarie 1919. Comitetul Central (n.r. săsesc) și sfatul național (n.r. Consiliul Național Săsesc / Nationalversammlung der Siebenbürgen Sachsen) se compun din reprezentanții întregului teritoriu locuit de confrații noștri sași, deci rezoluția, exprimă convingerea politică a întregului popor săsesc din Ardeal. Poporul săsesc își recunoaște noua sa patrie, România Mare, și dorește o conlucrare armonică și frățească cu poporul român. Cu bucurie sărbătorească luăm notă de această rezoluție și dorim din inimă sinceră, ca din conlucrarea noastră să rezulte garanțiile cele mai solide pentru prosperarea și fericirea ambelor popoare”, notau jurnaliștii de la Glasul Ardealului.
Pergamentul deosebit cu grafie specific germană conținând textul Declarației de Unire de la Mediaș fost predat regelui Ferdinand la data de 30 Ianuarie 1919 de către o delegație specială formată din liderii / conducătorii sașilor, reprezentând sașii din toate teritoriile din Transilvania locuite de aceștia.
Redăm integral Declarația de Unire cu România a sașilor transilvăneni:
Urmăriți Glasul.info și pe Google News“Comitetul central săsesc sporit împreună cu sfatul german-săsesc pentru Transilvania , ca reprezentanțe chemate ale poporului ardelean sărac a votat în Mediaș la 8 Ianuarie 1919 cu unanimitate următoarea hotărâre:
Evenimentele mondiale au creat fapte nouă pentru teritoriul , în care poporul Sașilor ardeleni și-a întemeiat înainte cu aproape 800 de ani căminul său . Regele Ferdinand al României și-a declarat și inaugurat stăpânirea asupra acestui teritoriu prin decretul său de la 27 Decemvrie 1918. Iar poporul cel mai numeros al Transilvaniei și al părților limitrofe din Ungaria a declarat în adunarea națională de la Alba – Iulia alipirea sa la România. Prin unire cu România a Transilvaniei și a ținuturilor ungurene locuite de Români s-a creat un teritoriu compact, unitatea căruia se întemeiază pe relațiunile lui etnice.
În vederea acestor fapte și în convingerea că aici s-a îndeplinit un proces de istorie universală, poporul săsesc din Transilvania, așezându-se pe tărâmul dreptului de autodeterminare a popoarelor, decide alipirea sa la Regatul României și trimite poporului român salutul său frățesc împreună cu urări cordiale la îndeplinirea idealurilor sale naționale.
Poporul săsesc din Transilvania ține prin aceasta seamă nu numai de evoluția istoriei universale, ci și de dreptul natural al poporului român la evoluția statului său național unitar și exprimă așteptarea plină de încredere , că poporul și statul român , căruia poporul săsesc îl pune la dispoziție tradiționala sa hărnicie, va fi condus față de el totdeauna de sentimente nobile și echitabile.
Poporul săsesc, care a avut de-a lungul secolelor o autonomie constituţională, care contra asigurărilor solemne sau legale, i s-a retras în mod volnic, aşteaptă ca nicicând să nu i se facă imposibil de a se susține şi a se dezvolta ca popor de conştiinţă,, de unitate naţională şi politică pentru toate timpurile, în aceea presupunere că noul stat îi va da tot aceea, ce consideră că reprezintă condiţii de viaţă.
O chezășie pentru aceasta vede în hotărârile adunării naționale românești de la Alba-Iulia, în cari se spune că fiecare popor se va conduce, instrui, administra și judeca în propria sa limbă și guvernare, cari asigură autonomie pentru biserică și școală și în general o considerațiune dreaptă și binevoitoare a tuturor drepturilor și libertăților naționale, politice, economice și culturale ale poporului întreg , deci și ale poporului nostru .
Poporul săsesc se alătură la hotărârea adunării naționale din Alba-Iulia, prin care se cere, să asigure congresul de pace, dreptate și libertate pentru națiunile mari și mici, văzând în aceasta o chezășie durabilă a păcii între popoare.
Poporul săsesc speră şi doreşte ca şi ceilalţi conaţionali germani din noul stat se vor alătura acestui pas şi îşi exprimă speranța că drepturile care-i compet, se vor recunoaște și celorlalți conaționali germani, iar apartenența comună etnică din noul stat va fi recunoscută.
În deplină cunoștință a importanței deciziei sale, poporul săsesc se consideră de azi înainte ca un membru al Regatului Român, fiii și fiicele sale ca cetățeni ai acestui stat. Roagă pe Atotputernicul, ca acest pas plin de răspundere , pe care l-a ținut de datorință a-l face, să fie călăuzit spre bine și să-l însoțească cu binecuvântare sa.
Adunarea națională săsească, Mediaș, 8 Ianuarie 1919″
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)
Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
