24 Aprilie 1877 – Începe războiul ruso–turc, la care ia parte și România, dornică să–și consfințească independența de stat deplină

Declinul evident al Imperiului Otoman începând cu prima jumătate a secolului XIX a încurajat mai multe revolte în provinciile imperiului, culminând în cea de-a doua jumătate a aceluiași secol cu dorința de proclamare a independenței față de Imperiul Otoman a unor principate precum România, Serbia și Muntenegru. Profitând de faptul că rușii au învins Imperiul Otoman pe teritoriul Bulgariei, după aproape cinci secole de dominație otomană și statul bulgar a fost reînființat cu numele de Principatul Bulgariei.

Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe 12/24 aprilie 1877. Cu doar un an înainte avusese loc devastatoarea revoltă bulgară din aprilie 1876, o revoltă încurajată de către revoltele anterioare din Bosnia și Herțegovina. Revolta bulgară a fost înăbușită în sânge în cele din urmă, dar Imperiul Otoman deja începusă să-și arate semne multiple de slăbiciune. Declarația de război a Imperiului Rus cădea cum nu se poate mai rău pentru otomanii și așa greu încercați de revoltele din tot mai multe provincii.

România a ezitat să intre în acest război și a făcut-o doar în momentul când rușii deja întâmpinau mari dificultăți pe frontul din Bulgaria și pierduseră mari efective de soldați în niște încercări zadarnice de a cuceri Plevna. Mobilizarea trupelor române și intrarea lor în conflictul ruso-turc a reprezentat factorul care a dezechilibrat clar balanța în favoarea forțelor antiotomane.

Sacrificiul soldaților români care au luat cu asalt redutele și fortificațiile turcești de la Plevna, Grivița și Vidin au consfințit independența Principatului României, iar în urma acestui război, țara și-a obținut independența față de Imperiul Otoman, alături de Serbia și Muntenegru. Bucuria nu a fost deplină după Războiul de Independență pentru că României i se impune cedarea celor trei județe din sudul Moldovei (Cahul, Ismail, Bolgrad). Imperiul Rus nu s-a arătat dispus să-și respecte promisiunile făcute în convenția semnată pe 4 aprilie 1877, generând României o problemă istorică și peste timp chiar un conflict artificial cu Bulgaria cu privire la revendicarea Cadrilaterului.