Editorial | Când „guvernarea pro-europeană” înseamnă instabilitate, confuzie și sărăcie

După alegerile din mai 2025 și instalarea coaliției USR-PNL-PSD-UDMR, condusă de președintele Nicușor Dan, România a intrat într-o spirală de criză fără precedent. Promovat drept un guvern al stabilității și „al valorilor europene”, executivul actual a livrat exact opusul: instabilitate, confuzie, decizii incoerente și o ruptură tot mai adâncă între stat și cetățean. Excluderea României din programul Visa Waiver, retragerea militarilor americani și scăderea încrederii partenerilor strategici au fost doar primele semnale ale unei politici externe dezastruoase, fără viziune și fără apărare a interesului național.

Intern, efectele acestei guvernări au fost devastatoare. Taxele au crescut abrupt pentru firme și populație, generând falimente în lanț și descurajând orice formă de investiție. Multinaționalele încep să își închidă operațiunile sau să plece, iar IMM-urile autohtone se sufocă din lipsă de lichidități și sprijin. Într-un climat economic lipsit de predictibilitate, consumul populației s-a prăbușit, inflația a atins cote record, iar România a devenit, potrivit indicatorilor, țara cu cea mai mică putere de cumpărare din Uniunea Europeană.

Statul român, incapabil să gestioneze resursele eficient, continuă să funcționeze pe datorie. Deficitul bugetar, cel comercial și cel de cont curent au explodat, în timp ce încasările statului sunt înghițite de un aparat bugetar supradimensionat și corupt. În loc să taie din risipă și din privilegiile clasei politice, guvernul preferă să îndatoreze generațiile viitoare, menținând o rețea de funcționari, sinecuri și „experți” care parazitează instituțiile publice. În același timp, politicile sociale sunt din ce în ce mai cinice, iar cetățenii sunt lăsați fără protecție reală.

Mai grav este colapsul moral al instituțiilor. Corupția politică este mai vizibilă ca oricând, dar cu zero consecințe. Nicio arestare importantă, nicio demisie de onoare, nicio responsabilitate asumată. CCR-ul funcționează ca o extensie a partidelor care și-au plantat acolo propriii oameni, luând decizii pe criterii politice, nu constituționale. Justiția este redusă la o piesă de decor, iar încrederea publică în instituțiile statului se prăbușește accelerat.

Justiția este controlată politic, iar Curtea Constituțională acționează ca un braț executiv al partidelor care și-au plasat propriii oameni acolo. În timp ce cazurile de corupție se înmulțesc, zero dosare ajung în instanță, și niciun om cu influență nu este deranjat. România devine, sub acest guvern, o republică a impunității și sărăciei, cu cetățeni care nu mai sunt reprezentați, ci sacrificați în numele unei agende străine de interesele naționale.

Când statul devine o povară și nu un sprijin, iar democrația este mimată prin rotația între aceleași partide compromise, ne aflăm nu doar într-o criză de guvernare, ci într-o criză de sens. România se află, în acest moment, într-un punct critic. Nu mai este vorba doar despre o guvernare slabă, ci despre o clasă politică ruptă de realitate, lipsită de orice sens al datoriei față de cetățeni. „Guvernul pro-european” a devenit sinonim cu sacrificarea economiei și distrugerea încrederii publice. Este nevoie urgentă de o schimbare de direcție, altfel România riscă nu doar să piardă bunăstarea, ci și demnitatea.

de Andrei Popete Pătrașcu

---

MAGAZIN CRITIC – Nihil Sine Deo – PRESĂ LIBERĂ