Presa de limba maghiară de astăzi din România își permite să spună liber absolut tot ce dorește, inclusiv sa facă propagandă iredentista sau să insulte eroi ai neamului românesc care au luptat pentru autodeterminarea și eliberarea românilor de sub asuprirea austro-ungară.
Însă cu totul altă situație aveau publicațiile romînești în timpul stăpânirii austro-ungare. Primele ziare ale Transilvaniei, între care amintim: “Wahrhaftige Neue Zeitung aus dem Ungerlandt und Turkei” din 1546, n-au apărut totuși sub regim de restricție. Abia în veacul al 18-lea guvernul din Viena introduce cenzura în Transilvania după ocuparea ei de către austrieci.
Iată ce scria George Barițiu la 20 octombrie 1840 în ziarul “Gazeta Transilvaniei” despre cenzura ziarelor românești:
“Am spune multe noi, dar nu ne este îngăduit de cenzură. (…) Contra cenzurii încep să se ridice și alții, nu numai noi. Cu toate aceste, părerile pentru restrângerea, slobozirea sau ridicarea cu totul a cenzurii de cărți și de jurnale (n.r. ziare) nu e așa nouă cum ar gândi cineva. Dieta trecută însă, precum alte obiecte, așa si acesta l-au adus într-o mișcare vie.(…).
Acolo se cere dreptate deplină pentru teasc (n.r. presă de tipărit, tiparniță). Guvernul răspunde cum că aceasta deocamdată nu se poate da, din pricina mai vârtos că nația n-ar fi coaptă încă la o asemenea treaptă. Făgăduiește însă cum că din parte-și se va îngriji pentru ușurarea cenzurii”“(George Barițiu în “Gazeta Transilvaniei” la 20 Octombrie 1940)
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
Cand Istoria Românilor nu există ca obiect de studiu în școli, predăm elevilor istoria pe câmpurile de luptă identitare. 25 copii ne vor însoți de Ziua Armatei la Valea Uzului. Au purtat în mâinile lor crucile pe care le-am sădit pentru eroii noștri. Și nu vor uita asta toată viața. […]