<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>1840 Arhive - Glasul.info</title>
	<atom:link href="https://glasul.info/tag/1840/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://glasul.info/tag/1840/</link>
	<description>Români și punctum!</description>
	<lastBuildDate>Sun, 13 Aug 2017 06:32:31 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	

<image>
	<url>https://glasul.info/wp-content/uploads/2015/09/cropped-glasul-logo1-e14395903748491-1-32x32.jpg</url>
	<title>1840 Arhive - Glasul.info</title>
	<link>https://glasul.info/tag/1840/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Constanța (Kustendje) descrisă de Hans Cristian Andersen la 1840</title>
		<link>https://glasul.info/2016/09/29/constanta-descrisa-hans-cristian-andersen-1840/</link>
					<comments>https://glasul.info/2016/09/29/constanta-descrisa-hans-cristian-andersen-1840/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 29 Sep 2016 18:31:43 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cultural]]></category>
		<category><![CDATA[Istorie]]></category>
		<category><![CDATA[1840]]></category>
		<category><![CDATA[Constanta]]></category>
		<category><![CDATA[descrisă]]></category>
		<category><![CDATA[Hans Cristian Andersen]]></category>
		<category><![CDATA[Kustendje]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=23540</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Scriitorul danez Hans Christian Andersen, cunoscut lumii intregi pentru basmele si povestile sale, a poposit in 1840 si pe meleaguri romanesti, moment pe care scriitorul l-a imortalizat in memoriile sale de calatorie intitulate &#8220;Bazarul unui poet&#8221; (A poet&#8217;s bazaar). Jurnalele sale de calatorie au fost apreciate, mai ales de catre calatorii impatimiti, fascinati de descrierile facute...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/09/29/constanta-descrisa-hans-cristian-andersen-1840/">Constanța (Kustendje) descrisă de Hans Cristian Andersen la 1840</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Scriitorul danez Hans Christian Andersen, cunoscut lumii intregi pentru basmele si povestile sale, a poposit in 1840 si pe meleaguri romanesti, moment pe care scriitorul l-a imortalizat in memoriile sale de calatorie intitulate &#8220;Bazarul unui poet&#8221; (<em>A poet&#8217;s bazaar). </em>Jurnalele sale de calatorie au fost apreciate, mai ales de catre calatorii impatimiti, fascinati de descrierile facute de catre Hans Christian Andersen in memoriile sale de calatorie despre Grecia, Orient si tarile dunarene.</p>
<p>Andersen a ajuns pe plaiurile mioritice in 1840, in timpul domniei din Valahia a lui <i id="yui_3_13_0_ym1_1_1388315663252_26205">Alexandru D. Ghica, </i>domnitor inscaunat in Tara Romaneasca printr-o intelegere ruso-turca. Scriitorul danez se intorcea cu vaporul de la Constantinopol, iar cum acesta era el insusi un calator impatimit, n-a rezistat sa nu faca o descriere amanuntita despre periplul sau in zona tarilor sud-dunarene.</p>
<h2><span style="font-family: impact, sans-serif;">Constanța (Kustendje) descrisă de Hans Cristian Andersen la 1840</span></h2>
<div class="one_half"><script language="JavaScript" src="https://afiliati.librarie.net/ext/js_aff_image.php?nia=109&#038;width=200&#038;instoc=1&#038;showtitle=1&#038;pid=205159"></script></div><div class="message_box success"><p>&#8220;Kustendje (n.r. Constanţa, Kustendje era denumirea data de britanici orasului) prezinta un tarm jos, ale carui plaje sunt pline de cochilii; nici un copac, nici un tufis nu poate fi vazut. Exista doar cateva colibe fare ferestre, cu stresinele acoperisurilor inclinate catre pamant, imprejmuite de un gard de piatra.</p>
<p>Un steag flutura in vant, iar un grup de femei acoperite cu valuri priveau sosirea noastra. Barca noastra trecuse printr-un foarte puternic curent marin pana ce a fost ancorata la tarm, unde ne-au intampinat cativa tatari zgomotosi.</p>
<p>Locul in care am tras barca la tarm era alcatuit dintr-o gramada de pietroaie, printre care oamenii aruncasera smocuri de iarba cu pamant pentru a nivela putin locul; colibele de lemn pareau ridicate in cea mai mare graba; toata coasta anunta un desert in care abia de ieri pana azi s-au ridicat locuinte.</p>
<p>Ne-au aruncat bagajele in niste carute trase de boi, si am pornit catre han, un loc foarte respectabil daca tinem cont de vecinatati, primitor mai ales prin curatenie.Un cerdac acoperit conducea catre cea mai buna camera, care era artibuita pasagerilor de rangul intai.</p>
<p>In timp ce ne era pregatita cina, am facut o plimbare prin oras.</p>
<p><strong>Kustendje (n.r. Constanţa) fusese complet distrusa de catre rusi in 1809;</strong> totul arata inca de parca distrugerile ar fi fost provocate in urma cu doar cateva saptamanai (n.r. era vorba de anul 1840); mizerie, case darapanate pe jumatate, alcatuiau strada principala, care era destul de larga; din loc in loc zaceau coloane de marmura si piatra ce pareau sa apartina unor vremuri de demult.</p>
<p>La unele case, acoperisul si veranda erau sustinute de cate o grinda de lemn asezata pe cate o platforma antica de marmura. Minaretul apartinand singurei moschei pe jumatate daramata,  era construit din scanduri vopsite in alb.&#8221;</p></div>
<p><strong>Glasul.info</strong></p>
<p>Referinte/Note:</p>
[1] <a href="http://ioncoja.ro/constanta-descrisa-de-hans-cristian-andersen-la-1840/">Constanța descrisă de Hans Cristian Andersen la 1840</a></p>
[2] Hans Christian Andersen, <a href="https://archive.org/stream/poetsbazaar03ande#page/100/mode/2up">&#8220;Bazarul unui poet&#8221; (<em>A poet&#8217;s bazaar)</em></a></p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Constanța (Kustendje) descrisă de Hans Cristian Andersen la 1840' data-link='https://glasul.info/2016/09/29/constanta-descrisa-hans-cristian-andersen-1840/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2016/09/29/constanta-descrisa-hans-cristian-andersen-1840/">Constanța (Kustendje) descrisă de Hans Cristian Andersen la 1840</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2016/09/29/constanta-descrisa-hans-cristian-andersen-1840/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Curtea imperială din St. Petersburg, 1840: &#8220;Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură credinţă&#8221;</title>
		<link>https://glasul.info/2015/01/23/curtea-imperiala-din-st-petersburg-1840-moldova-si-valahia-sunt-tari-locuite-de-un-popor-care-are-o-singura-origine-o-singura-limba-o-singura-credinta/</link>
					<comments>https://glasul.info/2015/01/23/curtea-imperiala-din-st-petersburg-1840-moldova-si-valahia-sunt-tari-locuite-de-un-popor-care-are-o-singura-origine-o-singura-limba-o-singura-credinta/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Glasul.info]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 23 Jan 2015 04:09:54 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Republica Moldova]]></category>
		<category><![CDATA[Unionism]]></category>
		<category><![CDATA[1840]]></category>
		<category><![CDATA[Curtea imperială]]></category>
		<category><![CDATA[St. Petersburg]]></category>
		<category><![CDATA[Valahia si Moldova]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://glasul.info/?p=2930</guid>

					<description><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p>Curtea imperială din St. Petersburg, 1840: „…Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură credinţă, în pofida separaţiei lor pe plan civil, ele au avut necontenit o singură soartă comună: au suferit împreună de-a lungul secolelor, purtând aceeaşi cruce grea, iar acum sorb o...</p>
<p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/23/curtea-imperiala-din-st-petersburg-1840-moldova-si-valahia-sunt-tari-locuite-de-un-popor-care-are-o-singura-origine-o-singura-limba-o-singura-credinta/">Curtea imperială din St. Petersburg, 1840: &#8220;Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură credinţă&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p>Glasul.info - Glasul românilor de pretutindeni</p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Curtea imperială din St. Petersburg, 1840: „…Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură credinţă, în pofida separaţiei lor pe plan civil, ele au avut necontenit o singură soartă comună: au suferit împreună de-a lungul secolelor, purtând aceeaşi cruce grea, iar acum sorb o nouă viaţă din acelaşi izvor dătător de viaţă.</span></p>
<p><span style="font-size: 14pt;">Ele au acelaşi trecut, acelaşi prezent şi, bineînţeles – acelaşi viitor!” (Revista Ministerului Instrucţiunii Publice, fasculul 29, secţiunea IV, Petersburg, 1840, pag 7)</span></p>
<p class="entry-title"><div class="message_box announce"><p>&#8220;Curtea imperială din St. Petersburg, 1840: “Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură credinţă”</p></div>
[info]<strong><a href="http://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&amp;aff_code=30254c874&amp;unique=184f69294&amp;redirect_to=http%3A//www.elefant.ro/101163-manifest-de-unire">Romanii uitati &#8211; Manifest de unire</a></strong>[/info]
<h2><span style="font-size: 18pt; font-family: impact, sans-serif;">Curtea imperială din St. Petersburg, 1840: &#8220;Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură credinţă&#8221;</span></h2>
<p><strong><div class="message_box success"><p></strong></p>
<p><strong>Nota noastra: Iata in sfarsit inca o dovada ca teoria moldovenismului este una tembela, insuflata intentionat chiar de catre propaganda rusa tarista si mai apoi de catre cea sovietica. Daca la 1840 rusii stiau ca cele doua state romanesti sunt locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură credinţă, atunci ce s-a putut schimba de atunci si pana acum?</strong></p>
<p><strong>Evident, planurile ocupatiei rusesti s-au schimbat. Rusii au practicat o rusificare agresiva in toate guberniile lor cu mai mult sau mai putin succes pe alocuri. Pe unde nu avea succes rusificarea si asimilarea, rusii ajungeau sa comita adevarate genociduri (vezi cerchezii si Circasia).</strong></p>
<p><strong></p></div></strong></p>
<p>Note: <a href="https://cubreacov.wordpress.com/2010/02/02/rusii-despre-romani-1840/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">cubreacov.wordpress.com</a></p>
[notice]<strong>Alte articole similare:</strong></p>
<ul>
<li><a href="https://glasul.info/2016/08/06/romanii-din-principatele-moldovei-si-valahiei-intr-un-manual-italian-din-1843/">Romanii din principatele Moldovei si Valahiei intr-un manual italian din 1843</a></li>
<li><a href="https://glasul.info/2015/10/06/la-7-octombrie-1857-mihail-kogalniceanu-prezinta-in-adunarea-ad-hoc-a-moldovei-proiectul-de-rezolutie-dorinta-de-unire-a-principatelor-intr-un-singur-stat/">La 7 octombrie 1857, Mihail Kogalniceanu prezinta in Adunarea ad-hoc a Moldovei proiectul de rezolutie, dorinta de Unire a Principatelor intr–un singur stat</a></li>
<li><a href="https://glasul.info/2015/03/30/unirea-principatelor-romane-si-unirea-basarabiei-cu-romania-desenate-in-nisip-video-inedit/">Unirea Principatelor Romane si Unirea Basarabiei cu Romania, desenate in nisip (VIDEO INEDIT)</a></li>
</ul>
[/notice]
<p style="text-align: right;">Sursa: [1] <a href="http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/14714-Moldova-%C5%9Fi-Valah" target="_blank" rel="noopener noreferrer">sfatulbatranilor.ro</a></p>
<p>&nbsp;</p>
<div style='display:none;' class='shareaholic-canvas' data-app='recommendations' data-title='Curtea imperială din St. Petersburg, 1840: &quot;Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură credinţă&quot;' data-link='https://glasul.info/2015/01/23/curtea-imperiala-din-st-petersburg-1840-moldova-si-valahia-sunt-tari-locuite-de-un-popor-care-are-o-singura-origine-o-singura-limba-o-singura-credinta/' data-app-id-name='category_below_content'></div><p>Articolul <a href="https://glasul.info/2015/01/23/curtea-imperiala-din-st-petersburg-1840-moldova-si-valahia-sunt-tari-locuite-de-un-popor-care-are-o-singura-origine-o-singura-limba-o-singura-credinta/">Curtea imperială din St. Petersburg, 1840: &#8220;Moldova şi Valahia sunt ţări locuite de un popor care are o singură origine, o singură limbă, o singură credinţă&#8221;</a> apare prima dată în <a href="https://glasul.info">Glasul.info</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://glasul.info/2015/01/23/curtea-imperiala-din-st-petersburg-1840-moldova-si-valahia-sunt-tari-locuite-de-un-popor-care-are-o-singura-origine-o-singura-limba-o-singura-credinta/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
