Matei Corvin: „sunt un rege prea mare pentru un regat asa de mic si nerecunoscator”.

Transilvania a fost sub ocupația maghiara doar in perioada dualismului austro-ungar, respectiv intre anii 1867-1918.

Daca o parte a Slovaciei, Voievodinei au facut parte din Ungaria Mare, Transilvania a fost fie voievodat, fie principat vasal Regatului maghiar, iar mai tarziu a fost vasal Imperiului otoman ca si Tara Romaneasca si Moldova. Regatul maghiar in evul mediu a fost o forta in timpul lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei si Guvernator al Ungariei, dupa moartea regelui Ungariei si al Poloniei la Varna in 1444, si in timpul lui Mathias Corvin, fiul lui Iancu.

Intr-adevar Mathias Corvin este cel mai mare rege al Ungariei și unul dintre regii renascentisti ai Europei, un om cult, poliglot care vorbea mai mult in latina si italiana decat in maghiara in ciuda faptului ca a fost cel mai indragit rege de oamenii simpli, de popor. A ramas, datorita modului cum a știut sa comunice cu poporul, pentru totdeauna in folclorul maghiar. A fost un rege prea mare pentru Ungaria iar Ungaria prea mica pentru el.

Matei Corvin: „sunt un rege prea mare pentru un regat asa de mic si nerecunoscator”

Lasand la o parte conflictul cu Stefan cel Mare si delapidarea banilor cruciadei si invinuirea nedreapta adusa lui Vlad Țepes, Mathias Corvin ramane unul dintre cei mai mari regi ai Europei reusind sa-l intreaca si pe Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei si Croatiei si Imparat Sf. Imperiu,considerat unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei.

Tot raportandu-se la Ungaria Mare si la Mathias Corvin pe care nobilimea maghiara l-a tradat (prin alungarea fiului marelui rege) nu fac altceva decat sa confirme afirmatia lui Mathias „sunt un rege prea mare pentru un regat asa de mic si nerecunoscator”.

Sursa: Surena, ioncoja.ro

Articolul Matei Corvin: „sunt un rege prea mare pentru un regat asa de mic si nerecunoscator” apare prima dată în Glasul.info.

In arhivele Vaticanului a fost descoperit un manuscris extrem de valoros pentru istoria romanilor. Intitulata “De Bello Gothorum“, lucrarea a fost scrisa de catre un trimis al Papei, Nicollo De Modrussa, in timpul domniei lui Vlad Voievod Drăculea.

Nicollo De Modrussa a lasat o descriere a marelui domnitor roman in care lauda curajul valahului in lupta impotriva turcilor:

Un rege maghiar: “Valahii, cei mai viteji dintre crestini”

Catre marea ruptura. Romani din Ungaria angevina – Ovidiu Pecican

Romanii s-au dovedit de-a lungul istoriei luptatori de temut, laudati adeseori chiar si pana de catre dusmanii lor, ca fiind unii dintre cei mai aprigi aparatori ai crestinatatii.

Un rege maghiar, el insusi cu origini romanesti, nu a ezitat sa laude curajul romanilor, cu toate ca adeseori de-a lungul istoriei s-a aflat in conflict direct atat cu principatul Moldovei cat si cu cel al Valahiei:

Glasul.info

Articolul Un rege maghiar: “Valahii, cei mai viteji dintre creștini” apare prima dată în Glasul.info.

Matia Corvin (în maghiară Hunyadi Mátyás, în latină Matthias Corvinus, în germană Matthias Corvinus, în croată Matija Korvin; n.23 februarie 1443, Cluj – d. 6 aprilie 1490, Viena), născut Matia de Hunedoara, cunoscut și ca Mateiaș în cronicile Moldovei sau Matei Corvin a fost unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. A condus Regatul Ungariei între anii 1458-1490.

Matei Corvin și Clujul ( 1443- 1458 -1490)

La 23 februarie 1443 se năștea Matei Corvin, unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei

Cele trei repere cronologice din titlu marchează trei momente fundamentale, legate de numele uneia dintre cele mai importante personalități politice ale Europei Centrale, anume Matei Corvin. Prima dintre date se referă la nașterea sa, a doua la urcarea sa pe tronul Ungariei (la vârsta de 15 ani, a majoratului din epocă), iar ultima este anul morții.

 Statuia lui Matei Corvin din Cluj salvată de la demolare de către Nicolae Iorga

Nu de puține ori, Matei Corvin și statuia lui Fadrusz au stârnit controverse și dispute, mai ales din cauza celor 4 personaje de la baza grupului statuar.

O plăcuță cu un citat din Nicolae Iorga, menită să salveze statuia lui Matei Corvin de la demolare în perioada interbelică, a ajuns să creeze animozități între autoritățile locale din Cluj și comunitatea maghiară din România.

Ansamblul statuar dezvelit în anul 1902 îl înfățișează pe regele Matei Corvin într-o ipostază ecvestră, iar la bază sunt ceilalți conducători contemporani ai Ungariei de la momentul respectiv: Pavel Chinezu (banul  Timișoarei), Ștefan Zapolya (palatinul Ungariei),  Stefan Bathory (voievodul Transilvaniei) și Blasiu Magyar (căpitan de oști).

În anul 1919 statuia era cât pe ce sa fie ori demolată ori transferată la Hunedoara, locul de baștină al tatălui regelui, Iancu de Hunedoara. Soluția salvării monumentului i-a aparținut istoricului Nicolae Iorga, prin amplasarea unei plăcuțe trilingve, care să evidențieze în primul rând originea română a regelui Matei Corvin. Această plăcuță conține un citat al lui Iorga:

“Biruitor în războaie, învins numai la Baia de propriul său neam când încerca să învingă Moldova nebiruită.”

În anii de după Primul Război Mondial, Ungaria a cerut în repetate rânduri statuia, însă autoritățile române au dorit păstrarea acesteia, dată fiind originea română a regelui. În anul 1945 a fost îndepărtată de pe postamentul statuii stema Ungariei și inscripția Matyas kiraly, fiind înlocuită cu inscripția Mathias Rex.

După preluarea puterii comuniștii au îndepărtat placuța cu inscripția citatului lui Iorga de pe statuie, iar o plăcuță identică cu cea a istoricului a fost repusă pe statuie în 1992, de Ziua Națională a României, de către primarul Clujului de atunci, Gheorghe Funar.

Surse:

Articolul La 23 februarie 1443 se năștea Matei Corvin, unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei apare prima dată în Glasul.info.

“Regii Ungariei si Austriei, Matei Corvin si Carol al VI lea, au organizat pe Mures si pe Dunare, purtand plutit spre Budapesta si Viena, interminabile convoaie de transport cu relicve arheologice ce erau pur si simplu vandalizate din muntii sacri ai geto dacilor. Prin luna septembrie, 1832, arheologul MJ Ackner (1782-1862) a descoperit la Sarmisegetuza cea mai frumoasa, interesanta si extrem de reprezentativa piesa arheologica:

“Victoria Dacica inconjurata de genii”.
Mozaicul purta si ornamente vegetale, cu misterioase semnificatii simbolice, care inconjurau un inscris tainic, ramas pt totdeauna nedescifrat, vezi Hasdeu. Aceasta relicva, atat de pretioasa pt neamul romanesc, a disparut fara nicio urma! 

Iata de ce se interesau ungurii de Sarmizegetusa!

Inlife Survival Paracord Bracelet – $2.00

Pe la 1840, blocuri din piatra intariturilor durate de strabunii nostri, aruncate de a valma cu statui distruse prin sfaramare, erau folosite fara niciun scrupul la construirea soselelor, a podurilor si a terasamentelor de cale ferata din zona.

Toate astea l au facut pe Gheorghe Baritiu, ca n 1882, la un congres tinut de ASTRA la Sibiu, sa izbucneasca in plin public intr un plans zbuciumat si zguduitor la marturisirea celor doua mari nereusite ale asociatiei: salvarea Sarmisegetuzei si deschiderea unei universitati romanesti in Ardeal.”

Sursa:

[1] Silviu Dragomir, “Istorii neelucidate”, “unde este Kogaeonon, muntele sacru al geto dacilor”, p149, 2007.

Articolul Iata de ce se interesau ungurii de Sarmizegetusa! apare prima dată în Glasul.info.