Peste 1600 de tineri, unii veniți din Basarabia, Bucovina, Timoc si Voivodina, vor participa la Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Moldova de la Iași

Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Moldova reprezintă un eveniment organizat de Arhiepiscopia Iașilor în parteneriat cu ASCOR și ATOR Iași.

Timp de 3 zile, în perioada 24-26 august 2018, peste 1600 veniți din toată România, dar și din jurul ei, din Basarabia, Bucovina, Timoc si Voivodina, vor avea ocazia să asiste la un program complex cu numeroase manifestări culturale (vizitarea Traseului Marii Uniri), artistice (concert public de muzică folk și de muzică populară), educative (conferințe, dezbateri, prezentări tematice diverse), anunță organizatorii.

Cu un an în urmă, evenimentul organizat la Iași a reunit în fosta capitală a Moldovei tineri ortodocși din toată lumea, iar pentru câteva zile Iașul a devenit atunci o adevărată capitala a ortodoxiei.

Articolul Peste 1600 de tineri, unii veniți din Basarabia, Bucovina, Timoc si Voivodina, vor participa la Întâlnirea Tinerilor Ortodocși din Moldova de la Iași apare prima dată în Glasul.info.

Timocul însângerat

Răscoala a aratat voinţa unui neam creştin, binecuvântat prin tradiţii şi obiceiuri sacre, de a fi liber si a pus în evidenţă spiritul de sacrificiu al elementul autentic vlah, românesc din Timoc.

Această flacără a libertatii românilor aprinsă în Timoc reprezintă, poate, primul pas către libertatea românilor obţinută în anul 1877.

Rascoala a izbucnit in perioada 20 – 30 iunie 1876 între oraşul Vidin şi râul Timoc, pe pământul actual al Bulgariei, si a ramas in istorie sub numele de  Răscoala  timoceană.

Marea rãscoala a românilor timoceni din 1876

La ea au participat pe langa românii majoritari in regiune si  alte  naţionalităţi, in principal  bulgari, sârbi,  şi muntenegreni, iar luptele s-au dus la inceput în satele Gânzova (Gâmzovo), Novesăl (Nove Selo), Alvadgii (Maior Uzunovo) şi Florentin din Timocul bulgăresc.

La răscoală s-au adunat ţărani din optsprezece sate: Racoviţa, Rachitniţa, Cosova, Dgon Ferat, Bregova, Novosăl, Gânzova, Vârf, Bălei, Florentin, Deleina, Ciunguraşi, Alvadgii, Ciorcălina, Negovanovţi, Isăn, Tianovţi şi Smârdan.

Dintre aceste sate, paisprezece erau locuite de români şi patru de bulgari. Răscoala s-a declanşat la 28 iunie când armata sarba  (3 500 de soldaţi) din Negotin (Serbia) a trecut râul Timoc.

Armatei sârbeşti i s-au alăturat şi unii patrioţi bulgari, care au venit în Serbia prin România.

La 29 iunie 1876, armata sârbească s-a retras de pe câmpul de luptã, iar pe 30 iunie, răsculaţii au fost înconjuraţi de o brigada a lui Osman Paşa, precum şi de corpul de oaste al garnizoanelor din Vidin şi din Rusciuc (format din 10 000 de soldaţi turci, cerchezi şi tătari).

Rezistenta armata a fost orgnizata  Comitetului Revoluţionar din Vidin condus de Episcopul Partenie Velichi.
Încă din iarnă, Stoian Zahariev din regiunea Vraţa l-a trimis la Vidin pe adjunctul său, Gheorghe Apostolov, pentru a pregăti zona dintre Vidin, Kula şi Belogradgic pentru răscoală.

În Bregova şi Novo Selo, un rol important în pregătirea răscoalei l-au avut camarazii lui Vasile Cancea-Levschi, dascălul Ion Ciolaca, Dumitru Vasco, Ţani Topciata, Marin Petrov, Gheorghe Ţancov, Atanasie Velizarov şi Petru Mircea Logofătov.
La 20 iunie 1876 Serbia a început războiul împotriva Turciei, iar armata acesteia din urmă a fost grupată la graniţă în dreptul oraşului Zaicear

Încă din prima zi Osman-paşa a cucerit satul Izvorul Mare (Velichi Izvor), locuit de bulgari emigraţi din zona Teteven.
În noaptea de 25-26 iunie, un grup de rebeli sub comanda lui L. Ostoici au forţat graniţa de pe râul Timoc.

Lor li se alătură locuitorii din satele de pe Valea Timocului: Deleina, Coilova, Zlocutea, Cernomaşiţa şi din acest motiv i se mai spune şi Răscoala Timoceană. Conduşi de preotul Stancu din Bregova, serbii s-au grupat pe dealul Halvagii.

În ziua de 27 iunie, însoţită de Liuben Karavelov, o ceată formată din 240 de persoane sub conducerea lui Todor Todorov Velcov şi a comandatului rus Aleksandăr Zaudrik Filipovici a trecut Timocul lângă Bregova şi şi-au stabilit tabăra la Craina, între satele Bregova şi Gâmzova. Aici au primit ordin de la L. Ostoici să se îndrepte spre Novo Selo şi să-l cucerească.

A doua zi 28 iunie, ceata ajunge la Novo Selo, unde Todor Velkov proclamă începutul răscoalei.

Din satele româneşti Bregova, Balei, Vârf şi altele, s-au adunat 220 răsculaţi conduşi de Mihail Nechiforov Popov ce avea recomandarea lui Todor Velcov.

În aceeaşi zi, cele doua cete au respins armata otomană ce venea dinspre Dunăre.

Detasamentul  românilor răsculaţi, care  primise sprijinul dorobanţilor lui Costa Luca, a atacat  armata turcă repliată în satul Florentin, pe care a înfrânt-o  şi cuceresc satul, având şi ajutorul unui grup de călăreţi români timoceni.

Atacul rapid al cetelor românilor şi bulgarilor răsculaţi împreună cu unităţile sarbe, l-au determinat pe Fazâl-paşa, care sosise de la Rusciuc la Vidin, să ia măsuri.

Astfel, el a trimis imediat o parte a soldaţilor turci împotriva armatei sarbe şi a cetei lui Ivan Petcov – Vârtopcianina, ce se aflau la Halvagii. Cere apoi ajutor lui Osman-paşa, aflat la Zaicear, iar acesta pe 29 iunie îşi trimite întreaga divizie împotriva răsculaţilor.

În aceeaşi zi, are loc o nouă luptă cu turcii lângă Gâmzova, la care participă şi Stancu Anghel Marinov, născut în acest sat, cu ceata lui formată din români din zona Negotinului.
Cetele lui Todor Todorov Velcov şi Mihail Nechiforov Popov au fost trimise să apere flancul stâng la Novo Selo.

În ziua de 30 iunie 1876, armata lui Fazâl-paşa, cu un efectiv de 10.000 de soldaţi atacă forţele serbe şi ceata lui Ivan Petcov – Vârtopcianina care sunt nevoite să se retragă de pe dealul Halvagii spre Bregova, fără a mai putea să-i anunţe pe Todor Todorov Velcov, Stancu Anghel Marinov, Costa Luca şi Mihail Nechiforov Popov, care se aflau cu cetele lor lângă Novo Selo.

În ultimul atac al turcilor, desfăşurat la Trinbreg şi Ţarina, au fost ucişi 800 de răsculaţi, iar 20 de prizonieri au fost spânzuraţi în piaţa satului Novo Selo.
Ca urmare a răscoalei, 18 sate din jurul Vidinului, din care 15 româneşti, au fost arse de către turci, iar 1000 de răsculaţi au fost ucişi, decapitaţi, capetele lor fiind înfipte în pari în oraşul Vidin.

După răscoală, satele participante au fost jefuite şi arse. Populaţia a fugit în România şi în Serbia .

Peste 15 000 de emigranţi s-au intors după amnistia din iarnă în locurile lor natale, unde şi-au construit bordeie de pământ.

După înăbuşirea răscoalei învăţătorul Ion Ciolac este spânzurat în târgul Diiului împreună cu alţi români timoceni din Bor şi Zlot.

România a trimis o ambulanţă, treisprezece medici şi trei farmacişti la Cladova, unde personalul român a îngrijit mii de răniţi.

În acelaşi an, Kogălniceanu scria către agenţii consulari europeni,  că sunt mai mult de 200 000 de români care locuiesc pe malul drept al Dunării şi că armata română freamătă doritoare să ia parte la luptă.

La 23 de zile după înăbuşirea răscoalei, oraşul Vidin este vizitat de doi francezi: Rigondon şi Kauffman, jurnalist, respectiv pictor, la revista L.Illustration din Paris.

Aceştia au publicat în revistă ceea ce au văzut la Vidin- o Golgotă, adică spânzurări, decapitări, prizonieri torturaţi şi capete tăiate, care se rostogoleau pe străzi.

Oraşul seamănă cu o cloacă, constatau cei doi jurnalişti în revista L.Illustration.

Mai târziu aceste informaţii ajung şi în Bulgaria, la Vidin, datorită lui Vasil Vasilev, corespondent la agenţia bulgară din Paris care a scris o cronică în acest sens, prezentând-o colegilor francezi despre această răscoală specialistul bulgar Ghenadi Vâlcev a publicat două cărţi: Răscoala de la Vidin şi Răscoala de la Vidin din 1876 -Biografii.

Dacă pe moment revolta a fost înăbuşită, germenele românismului n-a pierit, ci a proliferat mai viguros.

Nume ca Milan Anghelov Cosoveanu, poet sau Cristea Sandu Timoc om de cultură care şi-au dedicat întreaga activitate promovării valorilor româneşti, ne demonstrează permanent că jertfa românilor din Timoc, acum 132 de ani, nu a fost de prisos.

Surse:

Articolul Marea rãscoala a românilor timoceni din 1876 apare prima dată în Glasul.info.

ZRENJANIN – Șeful central al regiunii, Dusan Šijan, a declarat  că există un număr mare de persoane din orașul de frontieră al acestei regiuni care prezinta un interes să lucreze în marile companii  care au investit in România.

Posibilitatea de angajare a persoanelor din comunele limitrofe frontierei cu Romania reprezinta o modalitate prin care se poate reduce șomajul. Despre aceasta situatie s-a discutat si in cadrul unei reuniuni la care au participat primarul municipiului, Pera Milankov, Secretarul de Stat al Ministerul Muncii și ocuparea forței de muncă Laslo Cikos și secretar de stat la Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale din România.

Somerii din Banatul sarbesc vor sa lucreze in Romania

“România a primit din partea Bruxelles-ului o cotă  de 5.000 de muncitori care pot fi angajati în cadrul acestui program, din care până în prezent au fost agajati doar 100 “, a spus Šijan.

Potrivit lui, agentia nationala pentru ocuparea forței de muncă a constatat dupa intervievarea șomerii din regiune ca 500 de persoane au declarat că și-ar dori să lucreze în fabrici în România iar din Sečanj inca 250 de persoane.

“Urmează  sa ne reunim cât de curând în Kikindi, unde vor veni reprezentanți guvernamentali dar și din provincie și intenția este ca toate aceste lucruri sa evolueze, iar apoi la nivelul celor două guverne sa se stabileasca si o soluție finală”, a adăugat Šijan.

Potrivit Serviciului Național de Ocupare al Fortei de Munca din Zrenjanin, numărul șomerilor la sfârșitul lunii septembrie, în Banatul sarbesc a fost 16769 de persoane, din care 8035 sunt femei.

Sursa:

Articolul Somerii din Banatul sarbesc vor sa lucreze in Romania apare prima dată în Glasul.info.

Redam mesajul unui roman din Valea Timocului din Serbia, poate unul dintre putinii care lupta pentru pastrarea vie a culturii romanesti si impotriva asimilarii. Este un adevarat strigat disperat de ajutor al romanilor din Serbia pentru dreptul la autodeterminare.

Ne adresam tuturor celor care vor sa-i sustina pe romanii din Serbia in lupta lor pentru autodeterminare, pentru drepturi fundamentale.Neamul romanesc trebuie sa fie mai unit si sa demonstreze solidaritate.

Draga frate Roman, sunt un artist roman din Timoc, zona straveche romaneasca ocupata de Serbia, in care romanismul in ciuda tuturor asimilarilor din parte statului sarb inca persista si se zbate pentru aer. Ma numesc Cristian Rutsanu, sunt musician si compositor, si conduc formatia pentru muzica romaneasca moderna MISTERIA CARPATICA.

Pentru a ma prezenta, iata cateva linkuri cu muzica pe care o compun:

Lupt zilnic pentru pastrarea culturii noastre, impotriva asupririlor pe care le face Serbia. Din pacate, situatia romanilor din Timoc nicicum nu devine mai buna. E tot mai rea. Neamul e divizat, speriat, asimilat. Unii sunt romanii, altii vlahi, din pacate majoritatea sarbi. Ar zice cineva ca nu mai exista solutie, ca suntem pierduti, ca peste 10 ani nu sa va mai auzi limba romana in Timoc.

Eu, insa, nu vreau, nu pot si nu am voie a ceda. Nu ma lasa juramantul strabunilor mei, care au luptat alaturi de Horea. Din pacate, neamul nostru bland, bun si pasnic arata o nepasare incredibila fata de limba si identitatea sa. Nu stiu cui i a fost mai greu- stramosilor mei cu sabia in mana, sau mie, unui simplu artist. Sunt inarmat doar cu naiul.

Toti dusmanii, raul lumii, gunoiul lumii, DRACU‘ CU BLESTEMATU‘ s-au unit cu scopul de a distruge romanitatea in Timoc. Ei bine, desi ei au in partea lor statul sarb, institutiile, nu vor reusi, pentru ca inca mai suntem si noi, care gandim, visam si respiram romaneste. Pentru a lupta mai eficient pe plan cultural, am format Asociatia pentru afirmare si pastrarea identitatii romanesti de la Sud de Dunare MISTERIA CARPATICA.

I-am dat nume dupa formatia muzicala pe care o conduc si cu care promovez identitatea noastra. Si acum au aparut din nou problemele. Anume, este timpul cand se depun proiectele la Departamentul pentru Romanii de pretutindeni al Guvernului Romaniei. Am hotarat ca in acest an sa aplicam pentru formarea unui Centru cultural-educativ-informativ roman in Maidanpec.

Sa luam o cladire in centrul orasului, sa punem steagul romanesc, denumire in limba romana, sa se vada ca existam. Aici s-ar aduna romanii, s-ar face orele de limba, cultura si traditia romana, vom avea imputernicire sa reprezentam cultura romanilor din zona si sa ne legam cu institutiile din Tara Mama. Anul trecut am incercat, si eu si ceilalti, sa predam muzica, limba, traditia romana in scolile oficiale, insa statul sarb ne a impiedicat totul. Foarte putini au reusit. Nu vrem sa ne mai lasam prada statului sarb.

Vrem sa avem institutiile noastre independente de statul sarb, autonome. Dar, din nou Serbia ne pune piedici. Desi le-am depus Statutul si documentele scrise apsolut in regula, dupa forma propusa de ei pe net, cei din Agentia de inscriere in registrul ONG-urilor, din Belgrad, ne-au respins Statutul, cu explicatia ca am depasit domeniul activitatilor, sa-l corectam si sa-l depunem din nou.

Tocmai atunci ne vor inscrie si vom fi persoana juridica, care poate aplica la proiectele DPR. Acum, sunt din nou fortat sa ma adresez unor romani adevarati, pentru ajutor.

Iata frate, ma adresez cu o astfel de ragaminte/intrebare, daca puteti cumva ajuta. Poate va surprinde ca nu mi pot rezolva statusul meu financiar , desi sunt artist, cu facultate etc. Dar, sunt si activist roman, impiedicat mereu de statul sarb. Intentionat imi saboteaza toate posibilitatile pentru a castiga si a merge inainte. Majoritatea romanilor de aici s-au vandut regimului sarb pentru a obtine un serviciu. Eu nu pot. Nu vreau. Macar sa mor. Cerandu-va scuze pentru deranj, va salut frateste, romaneste.

Cristian Rutsanu, MISTERIA CARPATICA

Cei care vor sa ajute financiar acesta organizatie a romanilor din Serbia o pot face contactandu-l pe domnul Cristian Rutsanu : www.facebook.com/gardatimoc

Cititi si: Romanian Global News, acuzatii grave: “DPRRP și diplomații români din Serbia încearcă distrugerea celei mai active organizații neguvernamentale din Timoc!”

Cititi si: Indiferenta autoritatilor de la Bucuresti distruge cea mai veche organizatie romaneasca din Serbia

Articolul Strigat disperat de ajutor al romanilor din Serbia pentru dreptul la autodeterminare apare prima dată în Glasul.info.