1877

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare


Evenimente[modificare]

  • 10 Aprilie În cadrul Războiului de Independență, România întrerupe relațiile diplomatice cu Turcia
  • 11 Aprilie 1877 Trupele țariste trec frontiera României, îndreptându-se spre frontul din Balcani
  • 12 Aprilie A început războiul ruso-turc. România a permis trecerea trupelor rusești pe teritoriul său. Turcii au bombardat localitățile românești de la Dunăre
  • 21 Aprilie Pe toată lungimea graniței dunărene, artileria turcă bombardează malul românesc: Brăila, Calafat, Bechet, Oltenița și Călărași
  • 24 aprilie Începe războiul ruso–turc, la care ia parte și România, dornică să–și consfințească independența de stat deplină
  • 26 Aprilie Ca urmare a bombardării orașelor românești de la Dunăre de către artileria turcă, armata română deschide focul asupra Vidinului
  • 7 mai moment de excelență românească: Româncele din Ardeal contribuiau la RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ A ROMÂNIEI
  • 9 mai Mihail Kogălniceanu a proclamat independența României
  • 10 mai Senatul României adoptă declarația de independență a României proclamată de Mihail Kogălniceanu în fața Adunării Deputaților pe 9 mai 1877. Regele Carol I o semnează
  • 15 mai A apărut, la București, cotidianul „România liberă", ziar politic și literar, aflat sub conducerea lui Dimitrie August Laurian (până la 14 iunie 1889)
  • 21 Mai Mihail Kogălniceanu a proclamat în Parlamentul României, în numele guvernului, independența - expresie a dorinței întregului popor, primită cu mare bucurie
  • 22 Mai Comitetul de femei din Brașov a fost înființat la 10/22 mai 1877, adică la scurtă vreme după îndemnul lui George Barițiu
  • 19 Iulie Marele Duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor rusești, a adresat principelui Carol o telegramă cifrată în care, relatându-i despre înfrângerea suferită de trupele rusești în cea de-a doua bătălie de la Plevna, i-a cerut cu insistență ajutorul. Primele unități ale Armatei Române au trecut Dunărea și au luat în primire paza podului de vase Zimnicea-Svistov. (19/31)
  • 27 iulie Divizia 4 – Infanterie, comandată de colonelul Alexandru Anghelescu, începe deplasarea spre frontul din fața Plevnei
  • 29 iulie Carol I, principe (1866–1881) și rege (1881–1914) al României, a aprobat construcția unui pod de pontoane peste Dunare, în zona Siliștioara–Măgura
  • 11 Septembrie Are loc a treia bătălie de la Plevna, una dintre cele mai mari bătălii ale Războiului de Independenţă a României
  • 11 Septembrie Într-un articol publicat în revista, „Arhitectura”, în 1924, scriitorul Ioan Slavici făcea o extraordinară dezvăluire: ideea ridicării la Bucureşti a unei catedrale „în care mulţi creştini pot să se roage împreună pentru binele obştesc” aparţine poetului naţional Mihai Eminescu.Ea fost lansată în paginile ziarului „Timpul” imediat după anunţarea cuceririi redutei Griviţa, la 30 august / 11 septembrie 1877 de ostaşii români în cadrul Războiului de Independenţă
  • 13 Septembrie În şedinţa din 13 Septembrie 1877, sub preşedinta lui Ion Ghica, Grigore Silași a fost ales MEMBRU DE ONOARE al Academiei Române
  • 2 Noiembrie Se încheiere la Berlin a Convenţia de comerţ româno-germana, care intră în vigoare la 1881. Convenţia a fost modificată la 17 februarie / 1 martie 1887
  • 7 Noiembrie Trupele române, comandate de colonelul George Slăniceanu, ocupă, orașul-cetate Rahova (7-9 nov)
  • 9 Noiembrie Românii ocupă Rahova după lupte grele în timpul Războiului de Independență / Armata română cucerește reduta otomană de la Rahova
  • 21 Noiembrie Bătălia de la Rahova (Bulgaria, 7/19 – 9/21 noiembrie 1877), a fost una dintre principalele bătălii ale Războiului pentru Independenţa României. În lupte au fost implicate detaşamente româno-ruse, în vederea supunerii garnizoanei otomane de la Rahova
  • 24 Noiembrie Într-un articol din ziarul Timpul, Mihai Eminescu făcea referire la Sicilia astfel: „Pamantul din care au pornit incepatura neamului nostru”
  • 28 Noiembrie Căderea Plevnei. După încercarea nereușită de a sparge încercuirea Plevnei, generalul Osman-Pașa s-a predat colonelului român Mihail Cristodulo Cerchez și a semnat capitularea armatei turce

Nasteri[modificare]

Decese[modificare]