Ioan Fekete Negruţiu: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Fără descriere a modificării |
|||
| (Nu s-au afișat 10 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
'''Ioan | '''Ioan Fechete Negruţiu''' (n.r. maghiarizat Fekete) (n. 15 Februarie, 1817, Surduc - 19 decembrie 1888, Blaj) (71 de ani) a fost un episcop [[Români|român]] greco-catolic | ||
[[File:Ioan-Fekete-Negrutiu.jpg|right|thumb|Ioan Fekete Negruţiu]] | [[File:Ioan-Fekete-Negrutiu.jpg|right|thumb|Ioan Fechete (Fekete) Negruţiu]] | ||
== Biografie == | == Biografie == | ||
* În scrieri vechi apare sub mai multe nume: Ioan Fechete Negruțiu, Ioan Fekete Negruţiu, Joanu Fekete Negruțiu | |||
* s-a nascut la 15/27 Ianuarie 1817 ??? | * s-a nascut la 15/27 Ianuarie 1817 ??? | ||
* Joanu Fekete | * Joanu Fekete Negruțiu se trage din familia Fekete, care odinioara purta numele de Oltenu (n.r. Olteanu?) | ||
* Vatra acestei familii o reprezinta satul Sucutardu (n.r. Sucutard??) | * Vatra acestei familii o reprezinta satul Sucutardu (n.r. Sucutard??) | ||
* Numele tatalui seu a fostu Gregoriu, iar al mamei sale Glicerina | * Numele tatalui seu a fostu Gregoriu, iar al mamei sale Glicerina | ||
== Educatie == | == Educatie == | ||
* la 7 ani si jumatate impreuna cu ceilalti frati mai mari a fost dus scolile unguresci romano-catolice din Clusiu | * la 7 ani si jumatate impreuna cu ceilalti frati mai mari a fost dus scolile unguresci romano-catolice din Clusiu (Cluj) unde şi-a însuşit limba maghiară | ||
* a reuşit să stăpânească latina şi germana, precum şi limba română cultă | |||
* dupa absolvirea claselor normale a fost dus impreuna cu fratele sau Nicolae la clasele gimnasiali la Blasiu (Blaj) | * dupa absolvirea claselor normale a fost dus impreuna cu fratele sau Nicolae la clasele gimnasiali la Blasiu (Blaj) | ||
| Linia 16: | Linia 18: | ||
* [[1842]] a fost hirotonit preot | * [[1842]] a fost hirotonit preot | ||
* [[1842]]-[[1847]] a predat la liceul din Blaj | * [[1842]]-[[1847]] a predat la liceul din Blaj | ||
* [[1847]] protopop al Clujului | |||
* a participat la elaborarea manualelor in limba română | * a participat la elaborarea manualelor in limba română | ||
* a fost profesor, protopop și inspector al școlilor greco-catolice | * a fost profesor, protopop și inspector al școlilor greco-catolice | ||
* a predat limba și literatura română la liceul maghiar din Cluj | * a predat limba și literatura română la liceul maghiar din Cluj | ||
* [[1857]] a fost membru al Asociației Muzeului Transilvaniei, din 1862 al ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român). | |||
* [[1865]] in vara acelui an presa a relatat că Negruţiu urma să fie numit episcop greco-catolic în oraşul Gherla | * [[1865]] in vara acelui an presa a relatat că Negruţiu urma să fie numit episcop greco-catolic în oraşul Gherla | ||
| Linia 24: | Linia 28: | ||
* la începutul anilor 1860, odată cu restabilirea sistemului constituțional de guvernare, s-a implicat în înalta politică | * la începutul anilor 1860, odată cu restabilirea sistemului constituțional de guvernare, s-a implicat în înalta politică | ||
* La alegerile regionale a fost ales în Adunarea Regională a Transilvaniei . De asemenea, a fost membru al Consiliului Imperial (parlamentul național al Imperiului Austriac ), la care a fost delegat de Adunarea Regională a Transilvaniei în 1863 (Consiliul Imperial era încă ales indirect, ca corp de delegați ai adunărilor regionale). | * La alegerile regionale a fost ales în Adunarea Regională a Transilvaniei . De asemenea, a fost membru al Consiliului Imperial (parlamentul național al Imperiului Austriac ), la care a fost delegat de Adunarea Regională a Transilvaniei în 1863 (Consiliul Imperial era încă ales indirect, ca corp de delegați ai adunărilor regionale). | ||
* [[1863]] La 20 octombrie 1863 a depus jurământul in calitate de membru al Consiliul Imperial Austriac | * [[1863]] La 20 octombrie 1863 a depus jurământul in calitate de membru al Consiliul Imperial Austriac, reprezentand Gilaul | ||
== Implicarea in Revolutia de la 1848 == | == Implicarea in Revolutia de la 1848 == | ||
* În mai 1848, a participat la adunarea de la Blaj, unde a fost acceptat programul național al românilor, iar el, împreună cu ceilalți, a jurat să reprezinte interesele naționale românești. A fost unul dintre delegații care trebuia să prezinte parlamentului programul național. | * În mai 1848, a participat la adunarea de la Blaj, unde a fost acceptat programul național al românilor, iar el, împreună cu ceilalți, a jurat să reprezinte interesele naționale românești. A fost unul dintre delegații care trebuia să prezinte parlamentului programul național | ||
* Guvernatorul József Teleki i-a solicitat colaborarea pentru liniştirea ţăranilor români din satele aflate în apropierea Clujului, însă, potrivit surselor maghiare, acesta nu și-a îndeplinit sarcina primită. Țăranii români refuzau să-şi mai îndeplinească obligaţiile în muncă, numite robote sau slujbe iobăgeşti, datorate stăpânilor lor, după ce au aflat că în Ungaria au fost desfiinţate începând cu 10-11 aprilie 1848. | |||
== Lucrări / Cărți publicate == | |||
* La începutul anilor 1850, a scris o carte de alfabet, o carte de aritmetică. în limba română pentru şcolile elementare | |||
* [[1852]] Gramatica maghiară-română pentru tinerii care învață. Cluj | |||
* [[1857]] Teză: Introducere în limba română. (M. Lingvistică 1857–58.) | |||
* [[1864]] Teză de literatură în general și în detaliu despre literatura națiunii române | |||
* [[1878]] De la 1 august 1878 până la 15 decembrie 1888, a editat cartea poștală Amicul Familiei cu ficțiune și conținut mixt la Gherla | |||
Versiunea curentă din 26 aprilie 2024 23:26
Ioan Fechete Negruţiu (n.r. maghiarizat Fekete) (n. 15 Februarie, 1817, Surduc - 19 decembrie 1888, Blaj) (71 de ani) a fost un episcop român greco-catolic
Biografie[modificare]
- În scrieri vechi apare sub mai multe nume: Ioan Fechete Negruțiu, Ioan Fekete Negruţiu, Joanu Fekete Negruțiu
- s-a nascut la 15/27 Ianuarie 1817 ???
- Joanu Fekete Negruțiu se trage din familia Fekete, care odinioara purta numele de Oltenu (n.r. Olteanu?)
- Vatra acestei familii o reprezinta satul Sucutardu (n.r. Sucutard??)
- Numele tatalui seu a fostu Gregoriu, iar al mamei sale Glicerina
Educatie[modificare]
- la 7 ani si jumatate impreuna cu ceilalti frati mai mari a fost dus scolile unguresci romano-catolice din Clusiu (Cluj) unde şi-a însuşit limba maghiară
- a reuşit să stăpânească latina şi germana, precum şi limba română cultă
- dupa absolvirea claselor normale a fost dus impreuna cu fratele sau Nicolae la clasele gimnasiali la Blasiu (Blaj)
Cariera[modificare]
- 1842 a fost hirotonit preot
- 1842-1847 a predat la liceul din Blaj
- 1847 protopop al Clujului
- a participat la elaborarea manualelor in limba română
- a fost profesor, protopop și inspector al școlilor greco-catolice
- a predat limba și literatura română la liceul maghiar din Cluj
- 1857 a fost membru al Asociației Muzeului Transilvaniei, din 1862 al ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român).
- 1865 in vara acelui an presa a relatat că Negruţiu urma să fie numit episcop greco-catolic în oraşul Gherla
Cariera politica[modificare]
- la începutul anilor 1860, odată cu restabilirea sistemului constituțional de guvernare, s-a implicat în înalta politică
- La alegerile regionale a fost ales în Adunarea Regională a Transilvaniei . De asemenea, a fost membru al Consiliului Imperial (parlamentul național al Imperiului Austriac ), la care a fost delegat de Adunarea Regională a Transilvaniei în 1863 (Consiliul Imperial era încă ales indirect, ca corp de delegați ai adunărilor regionale).
- 1863 La 20 octombrie 1863 a depus jurământul in calitate de membru al Consiliul Imperial Austriac, reprezentand Gilaul
Implicarea in Revolutia de la 1848[modificare]
- În mai 1848, a participat la adunarea de la Blaj, unde a fost acceptat programul național al românilor, iar el, împreună cu ceilalți, a jurat să reprezinte interesele naționale românești. A fost unul dintre delegații care trebuia să prezinte parlamentului programul național
- Guvernatorul József Teleki i-a solicitat colaborarea pentru liniştirea ţăranilor români din satele aflate în apropierea Clujului, însă, potrivit surselor maghiare, acesta nu și-a îndeplinit sarcina primită. Țăranii români refuzau să-şi mai îndeplinească obligaţiile în muncă, numite robote sau slujbe iobăgeşti, datorate stăpânilor lor, după ce au aflat că în Ungaria au fost desfiinţate începând cu 10-11 aprilie 1848.
Lucrări / Cărți publicate[modificare]
- La începutul anilor 1850, a scris o carte de alfabet, o carte de aritmetică. în limba română pentru şcolile elementare
- 1852 Gramatica maghiară-română pentru tinerii care învață. Cluj
- 1857 Teză: Introducere în limba română. (M. Lingvistică 1857–58.)
- 1864 Teză de literatură în general și în detaliu despre literatura națiunii române
- 1878 De la 1 august 1878 până la 15 decembrie 1888, a editat cartea poștală Amicul Familiei cu ficțiune și conținut mixt la Gherla