Ioan Fekete Negruţiu

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare

Ioan Fechete Negruţiu (n.r. maghiarizat Fekete) (n. 15 Februarie, 1817, Surduc - 19 decembrie 1888, Blaj) (71 de ani) a fost un episcop român greco-catolic

Ioan Fechete (Fekete) Negruţiu

Biografie[modificare]

  • În scrieri vechi apare sub mai multe nume: Ioan Fechete Negruțiu, Ioan Fekete Negruţiu, Joanu Fekete Negruțiu
  • s-a nascut la 15/27 Ianuarie 1817 ???
  • Joanu Fekete Negruțiu se trage din familia Fekete, care odinioara purta numele de Oltenu (n.r. Olteanu?)
  • Vatra acestei familii o reprezinta satul Sucutardu (n.r. Sucutard??)
  • Numele tatalui seu a fostu Gregoriu, iar al mamei sale Glicerina

Educatie[modificare]

  • la 7 ani si jumatate impreuna cu ceilalti frati mai mari a fost dus scolile unguresci romano-catolice din Clusiu (Cluj) unde şi-a însuşit limba maghiară
  • a reuşit să stăpânească latina şi germana, precum şi limba română cultă
  • dupa absolvirea claselor normale a fost dus impreuna cu fratele sau Nicolae la clasele gimnasiali la Blasiu (Blaj)

Cariera[modificare]

  • 1842 a fost hirotonit preot
  • 1842-1847 a predat la liceul din Blaj
  • 1847 protopop al Clujului
  • a participat la elaborarea manualelor in limba română
  • a fost profesor, protopop și inspector al școlilor greco-catolice
  • a predat limba și literatura română la liceul maghiar din Cluj
  • 1857 a fost membru al Asociației Muzeului Transilvaniei, din 1862 al ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român).
  • 1865 in vara acelui an presa a relatat că Negruţiu urma să fie numit episcop greco-catolic în oraşul Gherla

Cariera politica[modificare]

  • la începutul anilor 1860, odată cu restabilirea sistemului constituțional de guvernare, s-a implicat în înalta politică
  • La alegerile regionale a fost ales în Adunarea Regională a Transilvaniei . De asemenea, a fost membru al Consiliului Imperial (parlamentul național al Imperiului Austriac ), la care a fost delegat de Adunarea Regională a Transilvaniei în 1863 (Consiliul Imperial era încă ales indirect, ca corp de delegați ai adunărilor regionale).
  • 1863 La 20 octombrie 1863 a depus jurământul in calitate de membru al Consiliul Imperial Austriac, reprezentand Gilaul

Implicarea in Revolutia de la 1848[modificare]

  • În mai 1848, a participat la adunarea de la Blaj, unde a fost acceptat programul național al românilor, iar el, împreună cu ceilalți, a jurat să reprezinte interesele naționale românești. A fost unul dintre delegații care trebuia să prezinte parlamentului programul național
  • Guvernatorul József Teleki i-a solicitat colaborarea pentru liniştirea ţăranilor români din satele aflate în apropierea Clujului, însă, potrivit surselor maghiare, acesta nu și-a îndeplinit sarcina primită. Țăranii români refuzau să-şi mai îndeplinească obligaţiile în muncă, numite robote sau slujbe iobăgeşti, datorate stăpânilor lor, după ce au aflat că în Ungaria au fost desfiinţate începând cu 10-11 aprilie 1848.

Lucrări / Cărți publicate[modificare]

  • La începutul anilor 1850, a scris o carte de alfabet, o carte de aritmetică. în limba română pentru şcolile elementare
  • 1852 Gramatica maghiară-română pentru tinerii care învață. Cluj
  • 1857 Teză: Introducere în limba română. (M. Lingvistică 1857–58.)
  • 1864 Teză de literatură în general și în detaliu despre literatura națiunii române
  • 1878 De la 1 august 1878 până la 15 decembrie 1888, a editat cartea poștală Amicul Familiei cu ficțiune și conținut mixt la Gherla