Aczel Ede: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Fără descriere a modificării |
|||
(Nu s-au afișat 22 de versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
Linia 1: | Linia 1: | ||
[[1943]] La Șimleul Silvaniei, baronul [[Aczel Ede]] (în maghiară ortografiat Ede Atzél), unul dintre cei mai fioroși teroriști horthyști, șeful celei de-a X-a Circumscripții paramilitare a Tiraliorilor, a declarat '''Ungaria fără naționalități!''' (pag. 236 Ț.O.) | [[1943]] La Șimleul Silvaniei, baronul [[Aczel Ede]] (în maghiară ortografiat Ede Atzél), unul dintre cei mai fioroși teroriști horthyști, șeful celei de-a X-a Circumscripții paramilitare a Tiraliorilor, a declarat că-și dorește '''"Ungaria fără naționalități!"''' (pag. 236 Ț.O.) | ||
[[File:Aczel-Ede.jpg|right|thumb|Aczel Ede]] | |||
== Biografie == | |||
* [[1906]] s-a nascut la Budapesta | |||
* văr cu [[Albert Wass]] | |||
== Acțiuni horthyste == | == Acțiuni horthyste == | ||
* baronul [[Aczel Ede]] a elaborat un program de maghiarizare a românilor | * baronul [[Aczel Ede]] a elaborat un program de maghiarizare a românilor | ||
* Programul de maghiarizare a românilor cuprindea expulzarea fruntașilor vieții politice românești, pauperizarea românilor, mobilizarea lor în armată, colonizarea de unguri, șicanarea românilor sub diverse forme pentru a-i determina să emigreze | * Programul de maghiarizare a românilor cuprindea expulzarea fruntașilor vieții politice românești, pauperizarea românilor, mobilizarea lor în armată, colonizarea de unguri, șicanarea românilor sub diverse forme pentru a-i determina să emigreze | ||
* Obiectivele se doreau a fi atinse prin implicare activă a organizațiilor paramilitare. | * Obiectivele se doreau a fi atinse prin implicare activă a organizațiilor paramilitare. (n.r. Wesselényi Lövész Egyesület) | ||
* [[1941]] [[30 Noiembrie]] - În memoriul înaintat la 30 noiembrie 1941 de preşedintele Asociaţiei de Tir din Ungaria, baronul [[Atzel Ede]] şi de [[Hejas Ivan]], conducătorul „Gărzii Zdrenţăroşilor", primului ministru dr. Bardossy Laszlo, prin care se propuneau măsuri menite să ducă la deznaţionalizarea şi eliminarea românilor din partea de nord-vest a Transilvaniei, printre altele, se arăta că „acest principiu trebuie realizat pe pămintul Ardealului, unde numărul românilor şi puterea lor economică întrece cu mare intensitate insulele maghiare. Nu e permis să uităm că în spatele românilor din Ardeal stă toată puterea unui stat român ( ... ) | |||
== Citate == | |||
* [[1941]] baronul Atzel Ede, în numărul din 20 decembrie 1941 al ziarului „Székely Nép”, scrie textual: „Dacă ar fi să recompensăm ungurimea după aptitudini, atunci noi am fi CEA DINTÂI NAŢIUNE DIN LUME”. Deci, un ziarist şi un reprezentant al nobilimii. | |||
* [[1943]] La Șimleul Silvaniei, baronul Atzel Ede, unul dintre cei mai fioroși teroriști horthyști, șeful celei de-a X-a Circumscripții paramilitare a Tiraliorilor, a declarat Ungaria fără naționalități! | |||
== Condamnat pentru crime de război == | |||
* [[1946]] Tribunalul Poporului de la Cluj-Napoca l-a condamnat în absență la 20 de ani de închisoare | |||
== Încercări de reabilitare în Ungaria == | |||
* [[1994]] Președintele Ungariei, Árpád Göncz, îl numește pe [[Aczel Ede]] într-o scrisoare, liderul onorabil al Asociației Naționale de Rezistență (Nemzeti Ellenállási Szövetség) | |||
* [[1996]] în orașul Gödöllő din Ungaria este amplasată o placă în onoarea sa, cu inscripția "Erou al rezistenței naționale maghiare" | |||
* [https://glasul.info/wp-content/uploads/2020/08/Aczel-Ede.jpg - Șimleul Silvaniei, baronul Aczel Ede] | |||
== Link-uri == | |||
* [https://glasul.info/2020/08/08/la-8-august-1943-la-simleul-silvaniei-baronul-aczel-ede-declara-ungaria-fara-nationalitati/ - La 8 august 1943, la Șimleul Silvaniei, baronul Aczel Ede declara: "Ungaria fără naționalități!"] |
Versiunea curentă din 8 august 2024 01:57
1943 La Șimleul Silvaniei, baronul Aczel Ede (în maghiară ortografiat Ede Atzél), unul dintre cei mai fioroși teroriști horthyști, șeful celei de-a X-a Circumscripții paramilitare a Tiraliorilor, a declarat că-și dorește "Ungaria fără naționalități!" (pag. 236 Ț.O.)
Biografie[modificare]
- 1906 s-a nascut la Budapesta
- văr cu Albert Wass
Acțiuni horthyste[modificare]
- baronul Aczel Ede a elaborat un program de maghiarizare a românilor
- Programul de maghiarizare a românilor cuprindea expulzarea fruntașilor vieții politice românești, pauperizarea românilor, mobilizarea lor în armată, colonizarea de unguri, șicanarea românilor sub diverse forme pentru a-i determina să emigreze
- Obiectivele se doreau a fi atinse prin implicare activă a organizațiilor paramilitare. (n.r. Wesselényi Lövész Egyesület)
- 1941 30 Noiembrie - În memoriul înaintat la 30 noiembrie 1941 de preşedintele Asociaţiei de Tir din Ungaria, baronul Atzel Ede şi de Hejas Ivan, conducătorul „Gărzii Zdrenţăroşilor", primului ministru dr. Bardossy Laszlo, prin care se propuneau măsuri menite să ducă la deznaţionalizarea şi eliminarea românilor din partea de nord-vest a Transilvaniei, printre altele, se arăta că „acest principiu trebuie realizat pe pămintul Ardealului, unde numărul românilor şi puterea lor economică întrece cu mare intensitate insulele maghiare. Nu e permis să uităm că în spatele românilor din Ardeal stă toată puterea unui stat român ( ... )
Citate[modificare]
- 1941 baronul Atzel Ede, în numărul din 20 decembrie 1941 al ziarului „Székely Nép”, scrie textual: „Dacă ar fi să recompensăm ungurimea după aptitudini, atunci noi am fi CEA DINTÂI NAŢIUNE DIN LUME”. Deci, un ziarist şi un reprezentant al nobilimii.
- 1943 La Șimleul Silvaniei, baronul Atzel Ede, unul dintre cei mai fioroși teroriști horthyști, șeful celei de-a X-a Circumscripții paramilitare a Tiraliorilor, a declarat Ungaria fără naționalități!
Condamnat pentru crime de război[modificare]
- 1946 Tribunalul Poporului de la Cluj-Napoca l-a condamnat în absență la 20 de ani de închisoare
Încercări de reabilitare în Ungaria[modificare]
- 1994 Președintele Ungariei, Árpád Göncz, îl numește pe Aczel Ede într-o scrisoare, liderul onorabil al Asociației Naționale de Rezistență (Nemzeti Ellenállási Szövetség)
- 1996 în orașul Gödöllő din Ungaria este amplasată o placă în onoarea sa, cu inscripția "Erou al rezistenței naționale maghiare"