30 Noiembrie: Diferență între versiuni

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare
 
(Nu s-au afișat 3 versiuni intermediare efectuate de același utilizator)
Linia 3: Linia 3:
== Evenimente ==
== Evenimente ==
* [[1224]] Regele Andrei al II-lea al Ungariei întărește privilegiul dat de înaintașul său Geza al II-lea populației săsești din Transilvania. Acest act, azi pierdut, este cunoscut sub numele de Andreanum. Regiunea colonizată de aceștia, cuprinsă între Orăștie și Baraolt, inclusiv ținutul locuit de secui, se organizează ca un teritoriu autonom cu numeroase privilegii, în schimbul unor obligații financiare și militare față de coroană
* [[1224]] Regele Andrei al II-lea al Ungariei întărește privilegiul dat de înaintașul său Geza al II-lea populației săsești din Transilvania. Acest act, azi pierdut, este cunoscut sub numele de Andreanum. Regiunea colonizată de aceștia, cuprinsă între Orăștie și Baraolt, inclusiv ținutul locuit de secui, se organizează ca un teritoriu autonom cu numeroase privilegii, în schimbul unor obligații financiare și militare față de coroană
* [[1868]] Pesta. Raportul prefectului Poliţiei ţinutului Chioarului înaintat ministrului de interne regal maghiar Venckheim Bela referitoare la supravegherea mişcării naţionale române şi a celor care au semnat Pronunciamentul; oportunitatea transferării regimentelor româneşti din Transilvania şi încartiruirea altora în locul lor;  angajamentul de a menţine ordinea desăvârşită - inclusiv cea politică - pe tot cuprinsul ţinutului.
* [[1868]] Pesta. Raportul prefectului Poliţiei ţinutului Chioarului înaintat ministrului de interne regal maghiar Venckheim Bela referitoare la supravegherea mişcării naţionale române şi a celor care au semnat Pronunciamentul; oportunitatea transferării regimentelor româneşti din Transilvania şi încartiruirea altora în locul lor;  angajamentul de a menţine ordinea desăvârşită - inclusiv cea politică - pe tot cuprinsul ţinutului
* [[1886]]  Are loc întronizarea noului mitropolit-primat al României, Iosif Gheorghian
* [[1885]] 30 noiembrie/11 decembrie 1885, Constantin Boerescu a contestat în Senat legalitatea expulzărilor pe baza legii din 1881, care se referă la străini, ori românii din alte țări nu pot fi considerați străini.
* [[1886]]  Are loc întronizarea noului mitropolit-primat al României, [[Iosif Gheorghian]]
* [[1918]] "Deja în ziua de 30 noiembrie 1918 începînd de la amiazi soseau la Alba Iulia tren după tren aducînd o mulţime mare de români. Trenurile erau împodobite cu crengi verzi de brad şi cu· drapele naţionale. Pe întreg parcursul nu conteneau chiotele de bucurie şi cîntecele patriotice, dintre care am reţinut următoarele : Deştetptă-te române, Pe-al nostru steag e scris unire, Trecem batalioane, Sînt vînător, Hai să dăm mină cu mină, Mindri veseli vin dorobanţii, Ardealul ne cheamă etc. De la Cluj plecase în aceeaşi zi la orele 13 un tren personal care era însă arhiplin cu intelectuali români şi ţărani care se grăbeau la Alba Iulia. La toate gările unde se oprea acest tren agenţi plătiţi de gUvernul maghiar, aruncau în vagoane manifeste contra unirii şi contra vechiului regat în limba română şi maghiară. La sosirea trenului în gara Războieni - in gară se plimbau pe peron vreo 20 de husari de la regimentul 9 din Zalău înarmaţi cu carabine şi turmentaţi. <div style="background-color: cyan; border-style: dashed;"> Indată ce s-a dat jos din tren un soldat român care purta tricolorul a fost lovit răpindu-i-se drapelul pe care-l avea asupra lui. L-au rupt in bucăţi, l-au călcat in picioare, urlind ca nişte sălbatici, iar cînd un preot român a îndrăznit să protesteze l-au bătut şi i-au smuls barba.</div> Prin aceasta au indignat chiar pe ungurii, care călătoreau in tren aşa, că la văzul acestora numiţii s-au retras de pe peron."
* [[1929]] Manifestul către țară al Partidului Național-Țărănesc, în care se regăsesc problemele fundamentale ale vieții economice și social politice și căile de soluționare a acestora
* [[1929]] Manifestul către țară al Partidului Național-Țărănesc, în care se regăsesc problemele fundamentale ale vieții economice și social politice și căile de soluționare a acestora
[[Fișier:Dictatul-Transilvania.jpg|right|thumb|Dictatul de la Viena, Transilvania si relatiile romano-ungare (1940-1944)|link=https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=30254c874&unique=9a6f02fef&redirect_to=https%253A//www.libris.ro/dictatul-de-la-viena-transilvania-si-relatiile-SAC978-606-797-563-5--p20825234.html]]
[[Fișier:Dictatul-Transilvania.jpg|right|thumb|Dictatul de la Viena, Transilvania si relatiile romano-ungare (1940-1944)|link=https://event.2performant.com/events/click?ad_type=quicklink&aff_code=30254c874&unique=9a6f02fef&redirect_to=https%253A//www.libris.ro/dictatul-de-la-viena-transilvania-si-relatiile-SAC978-606-797-563-5--p20825234.html]]
Linia 10: Linia 12:
* [[1940]] Nădăşel(jud. Salaj). O bandă de unguri din comuna Viştea a tăiat cu securile capul tânărului Ciocănaş Ioan în văzul surorii sale mai mici doar pentru că era român.  
* [[1940]] Nădăşel(jud. Salaj). O bandă de unguri din comuna Viştea a tăiat cu securile capul tânărului Ciocănaş Ioan în văzul surorii sale mai mici doar pentru că era român.  
* [[1940]] Concomitent în localitățile cele mai importante din nordul și estul Transilvaniei, Cluj, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sighet, Dej, Gherla, Zalău, Târgu Mureș, autoritățile horthyste au început o mare acțiune de expulzare a intelectualității românești, în cateva zile 11519 de intelectuali români
* [[1940]] Concomitent în localitățile cele mai importante din nordul și estul Transilvaniei, Cluj, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sighet, Dej, Gherla, Zalău, Târgu Mureș, autoritățile horthyste au început o mare acțiune de expulzare a intelectualității românești, în cateva zile 11519 de intelectuali români
* [[1941]]  În memoriul înaintat la 30 noiembrie 1941 de preşedintele Asociaţiei de Tir din Ungaria, baronul Atzel Ede şi de Hejas Ivan, conducătorul „Gărzii Zdrenţăroşilor", primului ministru dr. Bardossy Laszlo, prin care se propuneau măsuri menite să ducă la deznaţionalizarea şi eliminarea românilor din partea de nord-vest a Transilvaniei, printre altele, se arăta că „acest principiu trebuie realizat pe pămintul Ardealului, unde numărul românilor şi puterea lor economică întrece cu mare intensitate insulele maghiare. Nu e permis să uităm că în spatele românilor din Ardeal stă toată puterea unui stat român ( ... )
* [[1943]] Românii înstăriți între 21 și 42 de ani erau "concentrați" "pentru ca prin aceasta să li se distrugă gospodăriile rămase în grija copiilor și femeilor". Eventualilor români decedați nu le-a mai dat nimeni de urmă. "Primăriile erau anunțate că sunt trimiși pe front , ca astfel familiile să creadă că sunt dispăruți pe front" (SSI; 43/1940; 345) (nota informativă a Marelui Stat Major) (pag. 239 Țara Oașului în memoria documentelor)
* [[1943]] Românii înstăriți între 21 și 42 de ani erau "concentrați" "pentru ca prin aceasta să li se distrugă gospodăriile rămase în grija copiilor și femeilor". Eventualilor români decedați nu le-a mai dat nimeni de urmă. "Primăriile erau anunțate că sunt trimiși pe front , ca astfel familiile să creadă că sunt dispăruți pe front" (SSI; 43/1940; 345) (nota informativă a Marelui Stat Major) (pag. 239 Țara Oașului în memoria documentelor)
* [[1940]] Au loc, la București, funeraliile fondatorului și liderului Gărzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu, și a celor 13 legionari, uciși în anul 1938, la ordinul regelui Carol al II-lea
* [[1940]] Au loc, la București, funeraliile fondatorului și liderului Gărzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu, și a celor 13 legionari, uciși în anul 1938, la ordinul regelui Carol al II-lea

Versiunea curentă din 16 noiembrie 2024 18:23


Evenimente[modificare]

  • 1224 Regele Andrei al II-lea al Ungariei întărește privilegiul dat de înaintașul său Geza al II-lea populației săsești din Transilvania. Acest act, azi pierdut, este cunoscut sub numele de Andreanum. Regiunea colonizată de aceștia, cuprinsă între Orăștie și Baraolt, inclusiv ținutul locuit de secui, se organizează ca un teritoriu autonom cu numeroase privilegii, în schimbul unor obligații financiare și militare față de coroană
  • 1868 Pesta. Raportul prefectului Poliţiei ţinutului Chioarului înaintat ministrului de interne regal maghiar Venckheim Bela referitoare la supravegherea mişcării naţionale române şi a celor care au semnat Pronunciamentul; oportunitatea transferării regimentelor româneşti din Transilvania şi încartiruirea altora în locul lor; angajamentul de a menţine ordinea desăvârşită - inclusiv cea politică - pe tot cuprinsul ţinutului
  • 1885 30 noiembrie/11 decembrie 1885, Constantin Boerescu a contestat în Senat legalitatea expulzărilor pe baza legii din 1881, care se referă la străini, ori românii din alte țări nu pot fi considerați străini.
  • 1886 Are loc întronizarea noului mitropolit-primat al României, Iosif Gheorghian
  • 1918 "Deja în ziua de 30 noiembrie 1918 începînd de la amiazi soseau la Alba Iulia tren după tren aducînd o mulţime mare de români. Trenurile erau împodobite cu crengi verzi de brad şi cu· drapele naţionale. Pe întreg parcursul nu conteneau chiotele de bucurie şi cîntecele patriotice, dintre care am reţinut următoarele : Deştetptă-te române, Pe-al nostru steag e scris unire, Trecem batalioane, Sînt vînător, Hai să dăm mină cu mină, Mindri veseli vin dorobanţii, Ardealul ne cheamă etc. De la Cluj plecase în aceeaşi zi la orele 13 un tren personal care era însă arhiplin cu intelectuali români şi ţărani care se grăbeau la Alba Iulia. La toate gările unde se oprea acest tren agenţi plătiţi de gUvernul maghiar, aruncau în vagoane manifeste contra unirii şi contra vechiului regat în limba română şi maghiară. La sosirea trenului în gara Războieni - in gară se plimbau pe peron vreo 20 de husari de la regimentul 9 din Zalău înarmaţi cu carabine şi turmentaţi.
    Indată ce s-a dat jos din tren un soldat român care purta tricolorul a fost lovit răpindu-i-se drapelul pe care-l avea asupra lui. L-au rupt in bucăţi, l-au călcat in picioare, urlind ca nişte sălbatici, iar cînd un preot român a îndrăznit să protesteze l-au bătut şi i-au smuls barba.
    Prin aceasta au indignat chiar pe ungurii, care călătoreau in tren aşa, că la văzul acestora numiţii s-au retras de pe peron."
  • 1929 Manifestul către țară al Partidului Național-Țărănesc, în care se regăsesc problemele fundamentale ale vieții economice și social politice și căile de soluționare a acestora
Dictatul de la Viena, Transilvania si relatiile romano-ungare (1940-1944)
  • 1938 La ordinul regelui Carol al II-lea, este asasinat liderul Gărzii de Fier Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alți 13 legionari (Nicadorii și Decemvirii), de către jandarmii care îi transportau la închisoarea Jilava. Incidentul are loc în pădurea Tâncăbești, din apropierea Bucureștiului. După execuție, Zelea Codreanu și cei 13 legionari, au fost aruncați într-o groapă comună după ce au fost împușcați în spate, peste cadavre aruncându-se acid sulfuric
  • 1940 Nădăşel(jud. Salaj). O bandă de unguri din comuna Viştea a tăiat cu securile capul tânărului Ciocănaş Ioan în văzul surorii sale mai mici doar pentru că era român.
  • 1940 Concomitent în localitățile cele mai importante din nordul și estul Transilvaniei, Cluj, Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sighet, Dej, Gherla, Zalău, Târgu Mureș, autoritățile horthyste au început o mare acțiune de expulzare a intelectualității românești, în cateva zile 11519 de intelectuali români
  • 1941 În memoriul înaintat la 30 noiembrie 1941 de preşedintele Asociaţiei de Tir din Ungaria, baronul Atzel Ede şi de Hejas Ivan, conducătorul „Gărzii Zdrenţăroşilor", primului ministru dr. Bardossy Laszlo, prin care se propuneau măsuri menite să ducă la deznaţionalizarea şi eliminarea românilor din partea de nord-vest a Transilvaniei, printre altele, se arăta că „acest principiu trebuie realizat pe pămintul Ardealului, unde numărul românilor şi puterea lor economică întrece cu mare intensitate insulele maghiare. Nu e permis să uităm că în spatele românilor din Ardeal stă toată puterea unui stat român ( ... )
  • 1943 Românii înstăriți între 21 și 42 de ani erau "concentrați" "pentru ca prin aceasta să li se distrugă gospodăriile rămase în grija copiilor și femeilor". Eventualilor români decedați nu le-a mai dat nimeni de urmă. "Primăriile erau anunțate că sunt trimiși pe front , ca astfel familiile să creadă că sunt dispăruți pe front" (SSI; 43/1940; 345) (nota informativă a Marelui Stat Major) (pag. 239 Țara Oașului în memoria documentelor)
  • 1940 Au loc, la București, funeraliile fondatorului și liderului Gărzii de Fier, Corneliu Zelea Codreanu, și a celor 13 legionari, uciși în anul 1938, la ordinul regelui Carol al II-lea
  • 1947 Manifestații ale populației evreiești din București și din alte orașe din România, care salută hotărârea ONU din 29 noiembrie, privind crearea unui stat evreiesc în Palestina
  • 1990 au fost înfiinţate Brigada 1 Paraşutişti Luna, Brigada 2 Paraşutişti Clinceni, Brigada 3 Paraşutişti Bacău şi Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor din Trupele de Paraşutişti Buzău, conducerea unitară a acestora fiind asigurată de Comandamentul Trupelor de Paraşutişti din subordinea Comandamentului Aviaţiei Militare.
  • 2008 Desfășurarea primelor alegeri parlamentare uninominale din România
  • 2015 manifestație la Cluj pentru autonomia Ardealului
  • 2019 suporterii echipei naționale, reuniți în cadrul grupului Uniți sub Tricolor, au decis sa prefațeze sărbatoarea Zilei naționale printr-o acțiune de comemorare a celui care a fost Ion Gavrilă Ogoranu

Nașteri[modificare]

  • 1811 Alexandru Hâjdeu, scriitor român din Basarabia, membru fondator al Academiei Române (d. 1872)
  • 1837 S-a născut primul psihiatru român, pionier al psihiatriei române, Alexandru A. Suțu
  • 1937 Iuliu Furo, politician român
  • 1945 Radu Lupu, compozitor român
  • 1968 Anca Boagiu, politiciană română
  • 1983 Adrian Cristea, fotbalist român


Decese[modificare]

  • 1934 Cincinat Pavelescu, poet și epigramist român, autor de romanțe, lieduri, cantilene, serenade și madrigaluri. (n. 1872)
  • 1938 Corneliu Zelea Codreanu, politician român, liderul și fondatorul Gărzii de Fier (n. 1899)
  • 2000 Stela Furcovici, actriță română (n. 1954)

Sarbatori / Zile Speciale[modificare]

  • Sfântul Andrei, ocrotitorul României; Sfântul Frumentie, Ep.Etiopiei (calendarul creștin-ortodox)

Link-uri[modificare]

librarie.net