24 aprilie: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
Fără descriere a modificării |
Fără descriere a modificării |
||
Linia 2: | Linia 2: | ||
== Evenimente == | == Evenimente == | ||
* [[1434]] Prima atestare documentară a funcției de spătar la Curtea Moldovei – funcție de înalt demnitar, care purta, la festivități, sabia și buzduganul domnului | |||
* [[1870]] S-a pus piatra de temelie a Capelei Sf. Elisabeta, ale cărei picturi murale au fost executate în 1874 de Gheorghe Tăttărescu. | |||
* [[1877]] Începe războiul ruso–turc, la care ia parte și România, dornică să–și consfințească independența de stat deplină | |||
* [[1904]] A avut loc [[Masacrul de la Aleşd]], din județul bihor. Jandarmii unguri au deschis focul în plin, ucigând zeci de români | * [[1904]] A avut loc [[Masacrul de la Aleşd]], din județul bihor. Jandarmii unguri au deschis focul în plin, ucigând zeci de români | ||
* [[1907]] Raport al primarului comunei Cornurile, judeţul Prahova, referitor la recompensarea unor soldaţi şi rezervişti din localitate, de către moşierul [[Alexandru G. Cantacuzino]], pentru participarea la reprimarea răscoalei | * [[1907]] Raport al primarului comunei Cornurile, judeţul Prahova, referitor la recompensarea unor soldaţi şi rezervişti din localitate, de către moşierul [[Alexandru G. Cantacuzino]], pentru participarea la reprimarea răscoalei |
Versiunea de la data 24 aprilie 2021 10:06
Evenimente
- 1434 Prima atestare documentară a funcției de spătar la Curtea Moldovei – funcție de înalt demnitar, care purta, la festivități, sabia și buzduganul domnului
- 1870 S-a pus piatra de temelie a Capelei Sf. Elisabeta, ale cărei picturi murale au fost executate în 1874 de Gheorghe Tăttărescu.
- 1877 Începe războiul ruso–turc, la care ia parte și România, dornică să–și consfințească independența de stat deplină
- 1904 A avut loc Masacrul de la Aleşd, din județul bihor. Jandarmii unguri au deschis focul în plin, ucigând zeci de români
- 1907 Raport al primarului comunei Cornurile, judeţul Prahova, referitor la recompensarea unor soldaţi şi rezervişti din localitate, de către moşierul Alexandru G. Cantacuzino, pentru participarea la reprimarea răscoalei
- 1918 era semnat Tratatul de pace de la București, o pace înrobitoare pentru România