La 24 aprilie 1918 era semnat Tratatul de pace de la București, dintre România, pe de o parte și Germania, Austro–Ungaria, Bulgaria și Turcia, pe de altă parte. Pacea, înrobitoare pentru țara noastră, nu a fost niciodată ratificată de către regele Ferdinand, tratatul devenind nul.

Reușita revoluției bolșevice din Rusia (n.r. finanțată de către Germania), făcea ca soldații ruși bolșevizați să părăsească în masă frontul românesc. În aceste condiții, dublate și de epuizarea resurselor armatei române dar și de izbucnirea unei epidemii de tifos, Guvernul român, refugiat la Iași, se vede silit sa negocieze în genunchi o pace înrobitoare pentru România.

La 24 aprilie 1918 era semnat Tratatul de pace de la București, o pace înrobitoare pentru România

Mica enciclopedie a Marelui Razboi

Prin acest tratat de pace României îi erau impuse niște condiții deosebit de dure, cedarea Cadrilaterului precum si o parte a Dobrogei de Nord, cedarea către Austro-Ungaria a controlului asupra trecătorilor Munților Carpați, precum și concesionarea pe timp de 90 de ani către Germania a tuturor exploatărilor petroliere, prin intermediul a două societăți petroliere; de asemenea și șantierele navale ar fi urmat să intre în stăpânirea statului german, dar si acordarea dreptulului pentru Germania și Austro-Ungaria de a controla navigați de pe Dunăre.

Tratatul de pace de la București, , Foto: caricatură franceză a vremii, Kaiserul german amenință cu un pumnal o femeie (România), ca să semneze tratatul de pace