Alexandru Coriolan Pteancu: Diferență între versiuni
Sari la navigare
Sari la căutare
| (Nu s-au afișat 2 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
| Linia 9: | Linia 9: | ||
== Educație == | == Educație == | ||
* studii liceale efectuate la Carei, la piariști, coleg cu [[Ady Endre]] şi viitorii preoţi [[Ioan Darabanth]], [[Vasile Başti]] şi [[Isidor Silaghi]] | * studii liceale efectuate la Carei, la piariști, coleg cu [[Ady Endre]] şi viitorii preoţi [[Ioan Darabanth]], [[Vasile Başti]] şi [[Isidor Silaghi]] | ||
* a absolvit liceul piarist din Carei cu examen de bacalaureat | * [[1896]] a absolvit liceul piarist din Carei cu examen de bacalaureat | ||
* [[1896]] - [[1900]] a urmat teologia la Budapesta | * [[1896]] - [[1900]] a urmat teologia la Budapesta | ||
* [[1902]] Şi-a publicat la Cluj, în 1902, teza de doctorat redactată în limba maghiară, „Maior Peter elete es mukodese/Viaţa şi opera lui Petru Maior” | |||
[[Fișier:Alexandru-Coriolan-Pteancu-.jpg|right|thumb|200px|Alexandru Coriolan Pteancu]] | [[Fișier:Alexandru-Coriolan-Pteancu-.jpg|right|thumb|200px|Alexandru Coriolan Pteancu]] | ||
| Linia 28: | Linia 29: | ||
* [[1921]] inspector general al învățământului secundar din Transilvania | * [[1921]] inspector general al învățământului secundar din Transilvania | ||
* [[1923]] inspector general al învățământului secundar | * [[1923]] inspector general al învățământului secundar | ||
* [[1925]] îl găsim ataşat pe lângă delegatul ţării la Liga Naţiunilor, ministrul [[Petrescu Comnen]], pentru a susţine răspunsul Guvernului Român în chestiunea reclamaţiilor maghiarilor din Transilvania, reclamaţii respinse de înaltul for mondial | |||
* a avut o foarte importantă contribuție la apariția revistei "Cele Trei Crișuri" din Oradea | * a avut o foarte importantă contribuție la apariția revistei "Cele Trei Crișuri" din Oradea | ||
* a fost președintele comitetului de redacție al Enciclopediei "Minerva" (Cluj, 1929) | * a fost președintele comitetului de redacție al Enciclopediei "Minerva" (Cluj, 1929) | ||
Versiunea curentă din 19 mai 2024 05:54
Alexandru Coriolan Pteancu(n. 19 Mai 1878, Borlești - d. 1956) a fost un profesor și preot român, doctor în litere și filosofie, fiul ilustrului dascăl careian Gheorghe Pteancu (George Pteancu). A fost o vreme conducătorul învățământului românesc din Transilvania după Marea Unire.
Biografie[modificare]
- n. 19 Mai 1878, Borlești
- d. 1956
- fiul ilustrului dascăl careian Gheorghe Pteancu (George Pteancu)
Educație[modificare]
- studii liceale efectuate la Carei, la piariști, coleg cu Ady Endre şi viitorii preoţi Ioan Darabanth, Vasile Başti şi Isidor Silaghi
- 1896 a absolvit liceul piarist din Carei cu examen de bacalaureat
- 1896 - 1900 a urmat teologia la Budapesta
- 1902 Şi-a publicat la Cluj, în 1902, teza de doctorat redactată în limba maghiară, „Maior Peter elete es mukodese/Viaţa şi opera lui Petru Maior”
Carieră[modificare]
- preot, profesor, doctor în litere și filosofie
- a activat în cadrul Societății "Salba literară" a teologilor români uniți
- 1900-1902 a studiat filosofia (literele) la Cluj
- 1903 a obtinut diploma de profesor în greacă, latină și română
- obține și titlul de doctor în română și limbi clasice
- specializare la Roma în antichități și artă medievală
- devine profesor la Beiuș, la Liceu „Samuil Vulcan”
- 1904-1909 Năsăud, ca profesor predă limbile maghiară, greacă și latină, apoi revine la Beiuș
- a fost paroh de Cluj, protopop onorar
- a fost unul dintre cei mai activi membri ai "Astrei"
- 1918 a devenit director regional al învățământului din Oradea
- 1921 inspector general al învățământului secundar din Transilvania
- 1923 inspector general al învățământului secundar
- 1925 îl găsim ataşat pe lângă delegatul ţării la Liga Naţiunilor, ministrul Petrescu Comnen, pentru a susţine răspunsul Guvernului Român în chestiunea reclamaţiilor maghiarilor din Transilvania, reclamaţii respinse de înaltul for mondial
- a avut o foarte importantă contribuție la apariția revistei "Cele Trei Crișuri" din Oradea
- a fost președintele comitetului de redacție al Enciclopediei "Minerva" (Cluj, 1929)