Alexandru Coriolan Pteancu
Sari la navigare
Sari la căutare
Alexandru Coriolan Pteancu(n. 19 Mai 1878, Borlești - d. 1956) a fost un profesor și preot român, doctor în litere și filosofie, fiul ilustrului dascăl careian Gheorghe Pteancu (George Pteancu). A fost o vreme conducătorul învățământului românesc din Transilvania după Marea Unire.
Biografie[modificare]
- n. 19 Mai 1878, Borlești
- d. 1956
- fiul ilustrului dascăl careian Gheorghe Pteancu (George Pteancu)
Educație[modificare]
- studii liceale efectuate la Carei, la piariști, coleg cu Ady Endre şi viitorii preoţi Ioan Darabanth, Vasile Başti şi Isidor Silaghi
- 1896 a absolvit liceul piarist din Carei cu examen de bacalaureat
- 1896 - 1900 a urmat teologia la Budapesta
- 1902 Şi-a publicat la Cluj, în 1902, teza de doctorat redactată în limba maghiară, „Maior Peter elete es mukodese/Viaţa şi opera lui Petru Maior”
Carieră[modificare]
- preot, profesor, doctor în litere și filosofie
- a activat în cadrul Societății "Salba literară" a teologilor români uniți
- 1900-1902 a studiat filosofia (literele) la Cluj
- 1903 a obtinut diploma de profesor în greacă, latină și română
- obține și titlul de doctor în română și limbi clasice
- specializare la Roma în antichități și artă medievală
- devine profesor la Beiuș, la Liceu „Samuil Vulcan”
- 1904-1909 Năsăud, ca profesor predă limbile maghiară, greacă și latină, apoi revine la Beiuș
- a fost paroh de Cluj, protopop onorar
- a fost unul dintre cei mai activi membri ai "Astrei"
- 1918 a devenit director regional al învățământului din Oradea
- 1921 inspector general al învățământului secundar din Transilvania
- 1923 inspector general al învățământului secundar
- 1925 îl găsim ataşat pe lângă delegatul ţării la Liga Naţiunilor, ministrul Petrescu Comnen, pentru a susţine răspunsul Guvernului Român în chestiunea reclamaţiilor maghiarilor din Transilvania, reclamaţii respinse de înaltul for mondial
- a avut o foarte importantă contribuție la apariția revistei "Cele Trei Crișuri" din Oradea
- a fost președintele comitetului de redacție al Enciclopediei "Minerva" (Cluj, 1929)