15 Septembrie

Evenimente

• 1466 Pârcălabii de Cetatea Nouă (Novograd sau Sedorova) sunt menționați în documente cu începere de la 15 septembrie 1466.
• 1466 imediat după începerea construcției Mănăstirii Putna, Ștefan cel Mare cumpăra satul Vicovu de Sus de la Stan Babici și de la frații săi și îl dăruiește lăcașului său
• 1485 Voievodul Moldovei, Ştefan cel Mare, prestează personal omagiu regelui polon la Colomeea

Biserica si natiune la romanii din Banat si Transilvania. Episcopul Elie Miron Cristea si Marea Unire - Ioan Bolovan, Adrian Ardet

• 1486 Voievodul Moldovei, Ştefan cel Mare, ridică un nou palat rezidenţial la Hârlău
• 1538 Sultanul Soliman Magnificul intră în Suceava
• 1611 Turcii pătrund în Transilvania.
• 1886 Octavian Goga isi incepe scoala la Rasinari , obtinand an de an calificativul foarte bine. ” Copilaria mi-am trait-o pana la noua ani la Rasinari si la Craciunel, jucandu-ma cu copii de tarani in decorul sumbru al muntilor sau pe livezile intinde din satul de langa Cetatea de Balta unde un popa batran, imbracat rumaneste, imi povestea seara cum ungurii au spanzurat sapte popi in Poarta Turcilor . ”
• 1909 Igris, Timis - Torontal. Ioan Gallu: 1 zi temnita si 10 coroane amenda. A purtat brau tricolor.
• 1940 Camăr. echipe militare maghiare au ucis 4 ţărani români
• 1940 (15-16 septembrie 1940)Masacrul de la Cerișa. Fără a exista vreun motiv de represalii, o companie de militari unguri neidentificați, conduși de doi ofițeri, a intrat în dimineața zilei de 15 septembrie în satul Cerișa, județul Sălaj. Date despre masacru sunt conținute în aceeași sentință emisă în 1946 de Tribunalul Poporului din Cluj. Soldații neidentificați au adunat din localitate 64 de români, pe care i-au dus pe dealul de lângă comună. În timpul strângerii sătenilor, aceiași militari au împușcat șapte oameni. Ajungând la locul amintit, unul dintre ofițeri a ordonat evreilor să iasă în față și astfel au ieșit cinci persoane, care au fost îndrumate, sub pază, pe celălalt versant al dealului. Apoi celor 59 de români rămași li s-a poruncit să fugă pe deal în jos. Soldații, la ordinul ofițerului, au deschis focul asupra grupului care alerga. Norocul celor condamnaţi în acest fel la moarte a fost că au reușit să se ascundă la timp prin râpele și cutele de teren ale dealului, încât numai Gavril Herța din comuna Cosniciul de Jos a fost împușcat mortal. Concomitent, pe celălalt versant s-a procedat la fel cu cei cinci evrei, dintre care patru au fost împușcați. În 15 şi 16 Septembrie 1940, maghiarii au executat ţăranii: Vasile Pislea, Petre Silaghi, Teodor Buboi, Gavrilă Ardelean şi cei 7 membri ai familiei Moţiciac
• 1940 (15-16 septembrie) Masacrul de la Marca. O companie de honvezi, din unitatea cantonată la Șimleul Silvaniei, și-a făcut apariția în comuna Marca, din județul Sălaj, la 55 km de Zalău. Compania era însoțită de civili maghiari din Ip, dintre care unii erau îmbrăcați în uniforme militare, pentru a nu fi recunoscuți. În zilele de 15 și 16 septembrie 1940 acești militari, sub conducerea lui Árpád Ősz drept călăuza și a lui Ștefan Incze, ambii din Ip, au împușcat pe câmp și în curțile unor case: doi evrei, trei slovaci și șase români. Hortyştii au ucis în aceste case: 19 persoane dintre care 11 români, restul au fost evrei şi slovaci. În documentele ungare, motivul omorârii celor 11 persoane a fost retorsiunea militară. Nici în acest caz pretextul nu era valid, deoarece în această comună nu numai că nu aveau nimic de reprimat, neîntâmplându-li-se nimic, dar prin Marca nici nu trecuse vreo subunitate a armatei ungare / MARCA jud. Sălaj – 15-16 septembrie 1940: În dimineaţa zilei de 15 o companie de honvezi din Şimleul Silvaniei şi-a făcut apariţia în localitate. Erau însoţiţi de călăuze recrutate din rândul etnicilor maghiari, din Ip, deghizaţi în militari, îi numim pe Arpad Osz şi Ştefan Incze. Şi pentru că au venit acolo cu rosturi au împuşcat, aşa ca să se ştie: şase români, doi evrei şi trei slovaci.
• 1944 La Sărmașu, la 15 septembrie 1944, jandarmii, cu largul sprijin al unor localnici maghiari, „la marginea localității Cămărașu, au ucis 126 de evrei, 18 români au fost deportați în Ungaria", de unde nu s-au mai întors / SĂRMAŞU jud. Mureş, -15 sept. 1944 : În localitate 126 de evrei au fost ucişi iar mai mulţi români au fost torturaţi. După armistiţiul de la 23 august 1944 când România a trecut de partea Aliaţilor, armatele ungară şi germană pornesc ofensiva împotriva armatei române. La 5 septembrie 1944 Sărmaşu este ocupat de armata ungară. Populaţia maghiară din zonă s-a aliat cu organizaţia teroristă, „Garda Maghiară” şi au procedat la jefuirea caselor evreilor şi românilor. Personalităţi ale locului au fost duse într-un lagăr improvizat în Sărmaş unde au fost torturaţi zile la rând. Reţinem din sentinţa pronunţată la 28 iunie 1946 de către Tribunalul Poporului din Cluj „În lagăr li s-a aplicat un tratament cât se poate de neomenos, constând în bătăi, maltratări şi înscenări de execuţii în timpul nopţii. De exemplu, odată toţi românii din lagăr au fost scoşi în curte, puşi în genunchi („La biserică”), iar, după acest exerciţiu, toţi, fără deosebire de vârstă, au fost puşi să se dea peste cap până la istovire.”

O parte din români sunt eliberaţi în 15 septembrie, iar alţii 18 au fost deportaţi în Ungaria. Transportaţi cu camionul la Cluj, sunt încolonaţi şi puşi să mărşăluiască pe drumul spre Jibou şi apoi la Budapesta. Unii dintre ei au murit, iar unul din aceştia a fost Iuliu Moldovan, tatăl actorului Ovidiu Iuliu Moldovan. A fost ucis preotul Micu, persoană în vârstă de 80 de ani.

Link-uri

• - 15-16 septembrie 1940 – Masacrul de la Marca, județul Sălaj