Iredentismul maghiar

Iredentismul maghiar Iredentismul maghiar este o mișcare politică și ideologică care susține revizuirea granițelor Ungariei pentru a include teritoriile pierdute în urma Tratatului de la Trianon (1920). Acest tratat a redus semnificativ teritoriul Ungariei istorice, făcând ca numeroase comunități maghiare să rămână în afara granițelor statului ungar, în țări precum România, Slovacia, Serbia și Ucraina.

Iredentismul maghiar

Context istoric

• Până în 1920, Ungaria făcea parte din Imperiul Austro-Ungar și avea un teritoriu mult mai vast.
• Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) a redus teritoriul Ungariei de la 325.000 km² la aproximativ 93.000 km², iar populația de la 18 milioane la 7,6 milioane.

- Ca urmare, circa 3 milioane de etnici maghiari au rămas în afara granițelor Ungariei. - Aceasta a generat o puternică nemulțumire naționalistă, iar revizionismul și iredentismul au devenit teme centrale ale politicii maghiare interbelice.

Manifestări ale iredentismului maghiar

1. Între cele două războaie mondiale

  - Ungaria a avut o politică revizionistă activă, aliindu-se cu Germania nazistă și Italia fascistă pentru a-și recupera teritorii.  
  - Prin Dictatul de la Viena (1940), Ungaria a primit nord-vestul Transilvaniei de la România, dar după al Doilea Război Mondial, acest teritoriu a revenit României.  

2. După 1945

  - În perioada comunistă, Ungaria nu a avut posibilitatea de a-și exprima revendicările teritoriale în mod activ.  

3. După 1989

  - Chiar dacă oficial Ungaria nu are revendicări teritoriale, în unele medii politice și culturale persistă idei revizioniste.  
  - Partide și organizații naționaliste, precum Jobbik, susțin drepturile etnicilor maghiari din afara granițelor Ungariei.  
  - Ungaria oferă cetățenie etnicilor maghiari din afara granițelor, ceea ce a generat tensiuni cu țările vecine, în special România și Slovacia.  

Iredentismul maghiar și România

- Cea mai disputată regiune este Transilvania, unde există o importantă minoritate maghiară. - Unele grupări extremiste militează pentru autonomia Ținutului Secuiesc, ceea ce a creat periodic tensiuni politice între România și Ungaria. - Cu toate acestea, relațiile diplomatice oficiale dintre cele două state sunt relativ stabile, iar Ungaria nu are revendicări teritoriale explicite la nivel guvernamental.