Iredentismul maghiar

Iredentismul maghiar Iredentismul maghiar este o mișcare politică și ideologică care susține revizuirea granițelor Ungariei pentru a include teritoriile pierdute în urma Tratatului de la Trianon (1920). Acest tratat a redus semnificativ teritoriul Ungariei istorice, făcând ca numeroase comunități maghiare să rămână în afara granițelor statului ungar, în țări precum România, Slovacia, Serbia și Ucraina.

Carte poștală revizionistă maghiară

Context istoric

• Până în 1920, Ungaria făcea parte din Imperiul Austro-Ungar și avea un teritoriu mult mai vast.
• Tratatul de la Trianon (4 iunie 1920) a redus teritoriul Ungariei de la 325.000 km² la aproximativ 93.000 km², iar populația de la 18 milioane la 7,6 milioane.

- Ca urmare, circa 3 milioane de etnici maghiari au rămas în afara granițelor Ungariei. - Aceasta a generat o puternică nemulțumire naționalistă, iar revizionismul și iredentismul au devenit teme centrale ale politicii maghiare interbelice.

Manifestări ale iredentismului maghiar

1. Între cele două războaie mondiale

  - Ungaria a avut o politică revizionistă activă, aliindu-se cu Germania nazistă și Italia fascistă pentru a-și recupera teritorii.  
  - Prin Dictatul de la Viena (1940), Ungaria a primit nord-vestul Transilvaniei de la România, dar după al Doilea Război Mondial, acest teritoriu a revenit României.  

2. După 1945

  - În perioada comunistă, Ungaria nu a avut posibilitatea de a-și exprima revendicările teritoriale în mod activ.  

3. După 1989

  - Chiar dacă oficial Ungaria nu are revendicări teritoriale, în unele medii politice și culturale persistă idei revizioniste.  
  - Partide și organizații naționaliste, precum Jobbik, susțin drepturile etnicilor maghiari din afara granițelor Ungariei.  
  - Ungaria oferă cetățenie etnicilor maghiari din afara granițelor, ceea ce a generat tensiuni cu țările vecine, în special România și Slovacia.  

Iredentismul maghiar și România

• Cea mai disputată regiune este Transilvania, unde există o importantă minoritate maghiară.
• Unele grupări extremiste militează pentru autonomia Ținutului Secuiesc, ceea ce a creat periodic tensiuni politice între România și Ungaria.
• Cu toate acestea, relațiile diplomatice oficiale dintre cele două state sunt relativ stabile, iar Ungaria nu are revendicări teritoriale explicite la nivel guvernamental.