Societatea Geografică Regală Română

Societatea Geografică Regală Română este o instituție culturală română, fondată în 1875 sub denumirea de Societatea Română Regală de Geografie, cu scopul de a reuni cercetătorii și specialiștii români din domeniul geografiei, după modelul societăților științifice occidentale. Societatea Geografică Regală Română (în română: Societatea Geografică Română) este una dintre cele mai vechi organizații științifice din România, dedicată studiului și promovării geografiei.

Societatea Geografică Regală Română

Înființarea

• 15 iunie 1875 S-a înființat, la București, Societatea Română Regală de Geografie
• Fondator: Regele Carol I al României
• Nume original: Societatea Geografică Română
• Nume onorific: După ce Regele Carol I i-a acordat patronajul, a devenit cunoscută și ca Societatea Geografică Regală Română.

Societatea Geografică Regală Română

Scop

• Promovarea studiilor geografice, cartografice, etnografice și exploratorii în România și în regiunile adiacente.

Obiective și activități

• Organizarea de expediții geografice și științifice
• Publicarea de lucrări științifice și hărți
• Susținerea învățământului geografic
• Colaborarea cu alte societăți geografice internaționale
• Organizarea de conferințe, simpozioane și expoziții

Publicații

• Societatea a editat mai multe reviste și lucrări geografice de prestigiu, printre care: "Analele Societății Geografice Române", Diverse hărți și atlase ale teritoriului României

Importanță istorică

• A avut un rol crucial în susținerea revendicărilor teritoriale românești la diverse congrese internaționale, prin documentare geografică și etnografică riguroasă.
• A contribuit semnificativ la dezvoltarea geografiei ca disciplină științifică în România.

Membri notabili

• Grigore Antipa, Simion Mehedinți – considerat părintele geografiei românești moderne, Ion Simionescu, Emmanuel de Martonne – geograf francez care a colaborat cu societatea