Societatea Geografică Regală Română
Sari la navigare
Sari la căutare

Societatea Geografică Regală Română este o instituție culturală română, fondată în 1875 sub denumirea de Societatea Română Regală de Geografie, cu scopul de a reuni cercetătorii și specialiștii români din domeniul geografiei, după modelul societăților științifice occidentale. Societatea Geografică Regală Română (în română: Societatea Geografică Română) este una dintre cele mai vechi organizații științifice din România, dedicată studiului și promovării geografiei.
Înființarea[modificare]
- 15 iunie 1875 S-a înființat, la București, Societatea Română Regală de Geografie
- Fondator: Regele Carol I al României
- Nume original: Societatea Geografică Română
- Nume onorific: După ce Regele Carol I i-a acordat patronajul, a devenit cunoscută și ca Societatea Geografică Regală Română.
Scop[modificare]
- Promovarea studiilor geografice, cartografice, etnografice și exploratorii în România și în regiunile adiacente.
Obiective și activități[modificare]
- Organizarea de expediții geografice și științifice
- Publicarea de lucrări științifice și hărți
- Susținerea învățământului geografic
- Colaborarea cu alte societăți geografice internaționale
- Organizarea de conferințe, simpozioane și expoziții
Publicații[modificare]
- Societatea a editat mai multe reviste și lucrări geografice de prestigiu, printre care: "Analele Societății Geografice Române", Diverse hărți și atlase ale teritoriului României
Importanță istorică[modificare]
- A avut un rol crucial în susținerea revendicărilor teritoriale românești la diverse congrese internaționale, prin documentare geografică și etnografică riguroasă.
- A contribuit semnificativ la dezvoltarea geografiei ca disciplină științifică în România.
Membri notabili[modificare]
- Grigore Antipa
- Simion Mehedinți – considerat părintele geografiei românești moderne
- Ion Simionescu
- Emmanuel de Martonne – geograf francez care a colaborat cu societatea





