Masacrul de la Aleşd

Masacrul de la Aleşd, o localitate din judeţul Bihor a avut loc la data de 24 aprilie 1904. Presa vremii a numit acest incident "Răscoala de la Aleșd"

Locul Masacrului de la Aleșd

• Piaţa din Aleşd- locul masacrului din 1904
• au fost omorâţi şi răniţi un număr important de persoane, iar acest masacru a fost ascuns între declaraţii mincioase de presă, şi mai mult, ancheta care a urmat a adus teroare în rândul locuitorilor din plasa Aleşd, iar ancheta care s-a finalizat în decembrie, făcându-i vinovaţi tot pe cei care au protestat în piaţă, nu a reuşit să pună capăt năzuinţelor româneşti din această zonă, în mai bine, în oficializarea limbii române, în dreptul la o educaţie corectă în limba naţională.

Ecouri in presa despre masacrul de la Aleșd

• ZIARE ROMÂNEȘTI DIN TRANSILVANIADESPRE RĂSCOALA DIN ALEȘD, de GH. CIPRIANU
• Acațiu Egyed, Lupta țăranilor români și maghiari din Aleșdîn anul 1904,în Studii,VIII (1955), nr. 2,p. 33.

Represiunea ungară

Autoritățile ungare din localitate au inițiat o acțiune brutală de represiune împotriva românilor: jandarmii unguri au primit ordin să tragă în plin în români.Au fost uciși pe loc 25 de români, iar alți 50 au fost răniţi, unii decedând ulterior în urma rănilor primite

Alte referinte

• Participarea unui grup de circa 50 de ţărani din Hotar, Subpiatră şi Ţeţchea în data de 24 aprilie 1904, la incidetul sângeros, cunoscut sub numele de "Răscoala de la Aleşd" prin care s-a dorit răsturnarea cu forţa a "rânduielilor" existente. Incidentul s-a soldat cu 2 morţi şi punerea sub acuzare a altor 18 persoane, din grupul celor 50.
• Incidentul sângeros din 24 aprilie 1904, cunoscut sub numele de „răscoala de la Aleşd" a fost un rezultat al instigaţiei socialiştilor orădeni în satele de pe valea Crişului Repede. Intre victimele măcelului s-au aflat şi Nicolae las din Subpiatră, mort pe loc în urma rănilor primite şi Dumitru las, din acelaşi sat, transportat în stare gravă la spitalul din Oradea. De asemenea, între cei 18 învinuiţi de a fi provocat prin agitaţii declanşarea ostilităţilor s-au numărat şi: Dumitru Popa, de 48 de ani şi Gheorghe Bejan de 47 de ani, agricultori din Ţeţchea, Dumitru Păcurar, de 49 de ani şi Gavril las, agricultori din Subpiatră, Laurenţiu Nicoruţ .şi Dumitru Ciursaş, ambii din Hotar. La proces, în actu1 de acuzare, despre Gheorghe Bejan se afirmă că autorităţile din Ţeţchea confirmă că este un cunoscut instigator. Dumitru Păcurar este învinuit că s-a dus la Aleşd cu 20 de ţărani din Subpiatră înarmaţi cu bâte. In acelaşi proces situaţia lui Laurenţiu Nicoruţ este agravată şi ea de către administraţia din Hotar care declară în scris că este un instigator periculos. Agitaţiile, determinate de abuzurile moşierului local, de proasta repartizare a fondului funciar, au continuat până la izbucnirea primului război mondial, când un mare număr de bărbaţi au fost duşi ca soldaţi în armata austro-ungară, să 1upte pe fronturile din Galiţia sau din Ungaria. (Monografia istorica a comunei Țețchea)

Bibliografie

• Aleşd 1904-1979 : comunicări, studii, articole şi documente cu prilejul aniversării a 75 de ani de la răscoala ţăranilor de pe Valea Crişului Repede

Link-uri

• -24 Aprilie 1904: A avut loc Masacrul de la Aleşd, din județul Bihor
• - 24 Aprilie 1904: A avut loc Masacrul de la Aleşd, din județul Bihor