24 Aprilie 1904: A avut loc Masacrul de la Aleşd, din județul Bihor

24 Aprilie 1904: A avut loc Masacrul de la Aleşd, din județul Bihor. Jandarmii unguri au deschis focul în plin, ucigând zeci de români.

În Masacrul de la Aleşd au murit 25 de oameni și au fost răniți peste 50, în cadrul unei acțiuni violente de represiune a autorităţilor ungare împotriva unei adunări sociale a românilor.

Pe 24 aprilie 1904, în localitatea Aleşd din judeţul Bihor, au avut loc simultan adunări a două mișcări politice, respectiv partidele kossuthist şi cel socialist. În vreme ce partidul kossuthist era alcătuit din maghiari, cel socialist era alcătuit din români. Așadar, divergențele dintre cele două partide aveau nu numai un caracter ideologic, ci și unul etnic.

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApp pentru a primi postările noastre și acolo.


libris.ro%20
În centrul localității Aleșd, pe locul acestui masacru există în zilele noastre amplasat un monument în amintirea victimelor acestui etnocid, Foto: Primăria Orașului Aleșd

Încercarea românilor veniți în număr mare la o adunare kosuthistă, de a întrerupe oratorii unguri şovini, se soldează cu o represiune violentă din partea jandarmilor unguri.

Sub pretextul de a împrăștia adunarea românilor pentru a nu exista conflicte între ei și kosuthiști, jandarmilor unguri li s-a ordonat să înainteze cu baioneta la armă, însă românii s-au apărat cu bastoane sau cu bețe de lemn. Un foc de revolver, acuzat de unguri a fi tras din tabăra socialistă, a rănit un subofiţer ungur. Se ordonă foc împotriva românilor, iar jandarmii unguri trag în plin.

În centrul localității Aleșd, pe locul acestui masacru există în zilele noastre amplasat un monument în amintirea victimelor acestui etnocid, Foto: Primăria Orașului Aleșd

Douzecișicinci de români împușcați au murit pe loc, iar dintre alți 50 de români răniți, unii au decedat la câteva ore în urma rănilor primite. În centrul localității Aleșd, pe locul acestui masacru există în zilele noastre amplasat un monument în amintirea victimelor acestui etnocid.

În centrul localității Aleșd, pe locul acestui masacru există în zilele noastre amplasat un monument în amintirea victimelor acestui etnocid, Foto: Primăria Orașului Aleșd

Alte surse dau numere diferite ale morţilor şi răniţilor:

  • douăzecişicinci de ucişi pe loc, treizeci de răniţi grav, dintre care şapte au murit la scurt timp, o sută de răniţi uşor din rândul manifestanţilor şi nici o pierdere din partea autorităţilor
  • Cad 30 de morţi. Sunt răniţi peste 100 de participanţi dintre care 23 de grav răniţi
În centrul localității Aleșd, pe locul acestui masacru există în zilele noastre amplasat un monument în amintirea victimelor acestui etnocid, Foto: Primăria Orașului Aleșd
În centrul localității Aleșd, pe locul acestui masacru există în zilele noastre amplasat un monument în amintirea victimelor acestui etnocid, Foto: Primăria Orașului Aleșd
libris.ro
Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.


Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri

Showing 1-8 of 13 Books

Istoria ilustrata a Transilvaniei

By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop

O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii

Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures

By: Silvestru Moldovan

Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul

Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria

By: Silvestru Moldovan

Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat

By: Corvin Lupu

Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu

Oranki amintiri din captivitate

By: Dimitrie Bejan

Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale

By: Tiberiu Tudor

Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor

Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor

By: Gică Manole

Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole

Scantei de peste veacuri

By: Dumitru Almas

Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
12


Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.


Glasul.info

Portalul Românilor de Pretutindeni - pledoarie pentru panromânismContact: redactie@glasul.info

Lasă un răspuns

Next Post

Diana Șoșoacă: Ați ajuns să vă lăudați că deschideți porțile școlilor! Cum sunt politicienii, așa-i și ȘCOALA!

mie sept. 20 , 2023
Diana Iovanovici- Șoșoacă: Ați ajuns să vă lăudați că deschideți porțile școlilor! Cum sunt politicienii, așa-i și ȘCOALA! Anunțul deschiderii școlilor în Senatul României a iritat-o atât de mult pe senatoarea neafiliată Diana Iovanovici-Șoșoacă, președintele Partidului S.O.S. Românie, încât aceasta a intervenit pe Legea pentru modificarea art.6 alin.(9) din Legea […]
Diana Șoșoacă: Ați ajuns să vă lăudați că deschideți porțile școlilor

Poate vă place și:

Donează pentru Glasul.info!

În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei)    |    RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro)

Breaking News