Ion Cacalețeanu
Versiunea din 17 noiembrie 2024 04:42, autor: WikiGlasul (discuție | contribuții)
Ion Cacalețeanu (Ion (Enache, Ianache) Cacalețeanu, Cacalegeanu, Cacalicénu, Cacaliceanu, Caletzeanu) (născut 1779 - decedat a 20 ianuarie 1858 în satul Tâmbureşti, unde a fost îngropat) a fost căpitanul artileriei lui Tudor Vladimirescu, cel care a păstrat Steagul de luptă al lui Tudor Vladimirescu și a cărui urmaș, maiorul Gheorghe Cacalițeanu l-a predat la 17 mai 1882 autorităților statului. Ianache Cacaleţeanu a fost unul din cei mai devotaţi căpitani ai lui Tudor, a fost românul şi ostaşul care, cu multe riscuri şi cu destulă teamă a păstrat pentru posteritate steagul cel mare al revoluţiei
- lui Ion (Enache) Cacalețeanu, pandur și el, comandantul artileriei în timpul mișcării i-a încredințat Tudor Vladimirescu – înainte de a fi arestat de eteriști, la Golești, și dus la Târgoviște, unde era sediul Eteriei –, inelul său, steagul revoluției și sabia lui personală
- Ion (lanache) Cacaleţeanu, comandant al tunarilor lui Tudor Vladimi rescu, apropiat colaborator al acestuia, salvatorul şi păstrătorul steagului şi al altor relicve de la 1821 (din Albumul familiei Caletzeanu-Craiova).
- În anul 1921, pictorul Petrache Roşianu a pictat trei tablouri după frescele din biserica de la Tîmbureşti, unul dintre ele reprezentându-l pe Ion Cacalețeanu, căpitanul de tunari al lui Tudor Vladimirescu, iar celelalte două sunt cele ale fiului acestuia, maiorul George I. Cacalețeanu și al soției, Ana.
Biografie:
- născut în anul 1779
- decedat la 20 ianuarie 1858 în satul Tâmbureşti, unde a fost îngropat
- Nume alternative - Ion Cacalețeanu (Ion (Enache, Ianache) Cacalețeanu,Cacalegeanu,Cacalicénu, Cacaliceanu, Caletzeanu)
- Familia sa avea moşie şi casă în satul Cacaleţi din judeţul Dolj, de la care şi-a luat şi numele de Cacaleţeanu.
Educație:
- a urmat cursurile Academiei Militare din Petersburg, oraş din Rusia
Carieră:
- A participat la războiul ruso-turc din anii 1806 - 1812, moment care a marcat cunoştinţa sa cu Tudor Vladimirescu, fiind decorat, ca şi acesta, cu ordinul "Sf. Vladimir"
- 1821 În perioada revoluţiei din anul 1821, Ion Cacaleţeanu făcea parte din Tribunalul militar,"compus din Hagi Prodan, Macedonschi, Creţescu şi Cacaleţeanu, în judecata căruia (Tudor Vladimirescu) dădea pe amăuţii şi pandurii cei vinovaţi"
- căpitanul artileriei lui Tudor Vladimirescu
- Astfel, a fost numit "ipistat" la Drăgăşani în judeţul Vâlcea.
- în anumite documente este pomenit cu gradele de căpitan, maior și polcovnic
Viața familială
- Gheorghe Cacaliceanu (Cacalețeanu) (1826-1890), om politic conservator, care a fost de mai multe ori primar al Craiovei. A fost fiul lui Ion Cacaliceanu, căpitan în oastea lui Tudor Vladimirescu, cel care a păstrat ascuns steagul de luptă al acestuia
- Urmașul lui Ion Cacalețeanu, ing. Constantin Caletzeanu, a donat mai multe tablouri printre care și un tablou cu căpitanul de tunari Ion Cacalețeanu
Steagul de luptă al lui Tudor Vladimirescu
- 1882 A avut loc ceremonia de predare a Steagului de lupta nationala al lui Tudor Vladimirescu.În garnizoana Craiova, maiorul G. Cacalețeanu, fiul lui Ion Cacalețeanu, căpitanul artileriei lui Tudor Vladimirescu, a predat steagul și a ținut o cuvântare. Acesta a fost păstrat cu sfinţenie de urmaşii căpitanului de panduri Ion Cacalețeanu, datorită lor, în anul 1882 la 17 mai Stindardul de Luptă intrând în patrimoniul naţional
- Deţinătorul steagului, G. I. Cacaleţeanu, fiul comandantului tunarilor lui Tudor Vladimirescu, observa doar, în 1873, că pînza steagului „este de mătase albastră, care şi-a pierdut oarecum culoarea sa primitivău ; la fel vedea şi corespondentul lui C. D. Aricescu, avocatul craiovean M. T. Stătescu : „steagul este de mătase, d-o culoare havaiie (albastru), care acum a Început să fie verzuie din cauza vechimei". Dublura din pînză albastră, după o mărturie de epocă, i-a fost aplicată flamurei steagului, prin Încheiere, înaintea donării