Ștefan Bethlen

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare

Ștefan Bethlen (István Bethlen) (n. 8 octombrie 1874, Gornești, județul Mureș — d. 5 octombrie 1946, Moscova, URSS) a fost un conte, prim-ministru al Ungariei din 1921 până în anul 1931. A cerut unirea Ungariei cu România în cadrul unei duble monarhii conduse de regele României. În timpul Primului Război Mondial, a servit ca comisar guvernamental în Transilvania.

Ștefan Bethlen

Biografie:[modificare]

  • n. 8 octombrie 1874, Gornești, județul Mureș
  • d. 5 octombrie 1946, Moscova, URSS. Moare într-o închisoare sovietică. Cauza oficială: atac de cord.

Educație:[modificare]

  • a fost crescut de profesori particulari de la vârsta de 5 ani
  • la vârsta de 9 ani, și-a părăsit casa din Transilvania pentru a studia la internatul privat Theresianum din Viena
  • 1893 studia deja dreptul și administrația publică la Universitatea din Budapesta
  • a petrecut jumătate de an studiind la mai multe universități englezești
  • După doi ani de serviciu militar, a intrat la colegiul agricol din Mosonmagyaróvár
  • Și-a terminat studiile la vârsta de douăzeci și șase de ani

Carieră:[modificare]

  • 1901 a fost ales în parlamentul ungar ca liberal
  • 1919 a reprezentat noul parlament ungar la tratativele de pace în Paris, care s-au încheiat prin Tratatul de la Trianon
  • 1921 Horthy l-a rugat pe Bethlen să formeze un guvern puternic ca să-l elimine pe Carol al IV-lea pe cât posibil până la formarea noului stat. Bethlen a reușit să unească cele mai mari forțe politice din societatea ungară, evreii bogați din industrie și foștii nobili maghiari, într-o coaliție. Aceasta coaliție a creat în Ungaria condițiile de creștere a fascismului.
  • Bethlen a înființat Banca Națională Maghiară și noua monedă pengő (care a înlocuit coroana ungară).

La baza organizării iredentiste a Ungariei găsim declarația contelui Ștefan Bethlen:

"Eu cred că propaganda nu trebuie făcută de către guvern, căci dacă guvernele o fac pe față, propaganda prejudiciază interesele țării. Societățile noastre revizioniste, alături de cetățenii țării, trebuie să-și facă datoria în toate domeniile: științific, literar, economic și prin presă, publicații diverse, conferințe în țară și străinătate, mână în mână cu Biserica și școala, să acționeze în scopul ca chestiunea maghiară să devină o probelmă serioasă europeană. În măsura în care diferite societăți vor avea nevoie de asistența și intervenția guvernului și întrucât va fi nevoie să se respingă în mod oficial propaganda străină îndreptată contra Ungariei guvernul ungar își va face pe deplin datoria."
Librarie Librarie Librarie Librarie Librarie Librarie