Comitetul Central Săsesc
Comitetul Central Săsesc (Nationalversammlung der Siebenbürgen Sachsen / Adunarea Națională a Sașilor Transilvăneni) a fost o organizație a sașilor din Transilvania
Unirea cu România[modificare]
1919 la Mediaș, Comitetul Central Săsesc și Consiliul Național Săsesc, au hotărît la 8 ianuarie 1919, în unanimitate, recunoașterea Unirii Transilvaniei cu România
Declarația de Unire[modificare]
- "Adunarea Naţională a saşilor transilvăneni ţinută la 8 ianuarie 1919, la Mediaş, a adoptat în unanimitate următoarea hotărâre:
Evenimentele mondiale au creat situaţii noi pentru ţinutul pe care poporul saşilor transilvăneni şi-a fondat acum aproape 800 de ani vatra. Regele Ferdinand al României, prin decretul său din 27 decembrie 1918, a proclamat şi a stabilit stăpânirea sa asupra acestui teritoriu. Poporul cel mai numeros din Transilvania şi din teritoriile învecinate din Ungaria, în cadrul Adunării Naţionale de la Alba Iulia, a declarat adeziunea la România. Prin unirea Transilvaniei şi a teritoriilor ungureşti locuite de români cu România s-a creat un teritoriu unitar, a cărui apartenenţă laolaltă este întemeiată pe realitătile etnografice.
În baza acestor fapte şi cu convingerea că aici are loc un eveniment istoric de importanţă mondială, şi în temeiul dreptului popoarelor la autodeterminare, poporul săsesc din Transilvania proclamă unirea sa la Regatul României şi transmite poporului român salutările sale frăţeşti şi sincere felicitări pentru împlinirea idealurilor sale naționale.
Poporul săsesc din Transilvania ţine astfel seamă nu doar de evoluţia istorică mondială, ci şi de drepturile esentiale ale poporului român la unire şi la constituirea statului, şi îşi exprimă încrezător speranţa că poporul român şi statul român, cărora poporul săsesc le pune la dispoziţie hărnicia sa moştenită din vechime, vor avea intotdeauna faţă de el o atitudine de echitate şi nobilă.
Poporul săsesc, care a avut de-a lungul secolelor o autonomie constituţională, care contra asigurărilor solemne sau legale, i s-a retras în mod volnic, aşteaptă ca nicicând să nu i se facă imposibil de a se susține şi a se dezvolta ca popor de conştiinţă,, de unitate naţională şi politică pentru toate timpurile, în aceea presupunere că noul stat îi va da tot aceea, ce consideră că reprezintă condiţii de viaţă.
O garanţie pentru aceasta se află în Rezoluţiile Adunării Naţionale Româneşti de la Alba-Iulia, în care se afirmă că fiecare popor să se conducă, să înveţe, să se administreze şi să fie judecat în limba sa şi prin fiii săi, iar în legislativ şi în guvern să primească o reprezentare corespunzătoare, care să garanteze autonomia bisericii şi a şcolii şi care să ţină seama în mod drept şi binevoitor de toate libertăţile, de toate drepturile nationale, politice, economice şi culturale ale poporului şi să le garanteze astfel şi poporului nostru.
Poporul săsesc a fost de acord cu Rezoluţiile Adunării Naţionale de la Alba-Iulia, în timp ce Congresul de Pace va trebui să asigure în mod egal dreptatea şi libertatea atât pentru naţiunile mari, cât şi pentru cele mici, considerându-le o garanţie de durată pentru pacea popoarelor.
Poporul săsesc speră şi doreşte ca şi ceilalţi conaţionali germani din noul stat se vor alătura acestui pas şi îşi exprimă speranța că drepturile care-i compet, se vor recunoaște și celorlalți conaționali germani, iar apartenența comună etnică din noul stat va fi recunoscută.
În deplină cunoștință a importanței deciziei sale, poporul săsesc se consideră de azi înainte ca un membru al Regatului Român, fiii și fiicele sale ca cetățeni ai acestui stat. Roagă pe Atotputernicul, ca acest pas plin de răspundere , pe care l-a ținut de datorință a-l face, să fie călăuzit spre bine și să-l însoțească cu binecuvântare sa.
Adunarea națională săsească, Mediaș, 8 Ianuarie 1919"
