Mihai Fătu

De la WikiGlasul
Sari la navigare Sari la căutare

Mihai Fătu (n. 15 iulie 1928, comuna Berveni, jud. Satu Mare) a fost un istoric român


Biografie:[modificare]

  • n. 15 iulie 1928, comuna Berveni, jud. Satu Mare

Educație:[modificare]

  • A urmat studiile secundare la București, iar pe cele universitare la Iași

Carieră:[modificare]

  • a obținut titlul de „Doctor în Istorie”
  • asistent (1951-1956)
  • lector (1960-1961)
  • conferențiar (din 1961) la Academia „Ștefan Gheorghiu”
  • a fost numit cercetător științific principal (din 1971) la Institutul de studii istorice și social-politice de lângă Comitetul Central al Partidului Comunist Român

Cărți scrise[modificare]

  • 6 martie 1945 - opţiune istorică a poporului de: FĂTU, MIHAI
  • 1946 : Din istoria politică a României contemporane de: FĂTU, MIHAI
  • Garda de Fier : organizaţie teroristă de tip fascist de: FĂTU, MIHAI
  • Contribuții la studierea regimului politic din România : ( septembrie 1940 - august 1944 ) de: FĂTU, MIHAI
  • Un vot decisiv : noiembrie ' 46 de: Institutul de studii istorice şi social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R.; FĂTU, MIHAI
  • Garda de Fier : organizaţie teroristă de tip fascist de: FĂTU, MIHAI; Spălăţelu, Ion
  • Printre spini : roman de: FĂTU, MIHAI
  • Biserica românească din nord-vestul ţării sub ocupaţia horthystă : 1940-1944 de: FĂTU, MIHAI
  • 1985 Teroarea horthysto-fascista in nord-vestul Romaniei - Mihai Fatu (coord.), Mircea Musat (coord.)

Cărți la care a colaborat[modificare]

  • Garda de Fier, organizație teroristă de tip fascist, București, 1971, 431 p.
  • România în anii revoluției populare, 1944-1947, București, 1971, 463 p.
  • Sătmărenii în lupta pentru socialism, Oradea, 1974, 295 p.
  • Orăștie, 750 ani, Deva, 1974, 385 p.
  • Contradicțiile dintre generalul Antonescu și Garda de fier în perioada septembrie 1940 - ianuarie 1941, „Împotriva fascismului", 1971.
  • Politica de alianțe ale Partidului Comunist Român în lupta pentru instaurarea și consolidarea puterii democrat-populare (1944-1947), în Al, XIX, 1973.
  • Clasa muncitoare, forța socială hotărâtoare a mișcării de rezistență și a insurecției, în „Insurecția din august 1944 si semnificația ei istorică", București, 1974.
  • General și particular în revoluția democrat-populară din România, în AI, XXI, 1975.
  • Privire istorică asupra unor concepții social-politice fascizante promovate de revista „Gândirea", ibidem.
librarie.net