Patriciu Drăgălină

Patriciu Drăgălină (n. 1849, Borlova, Caraş-Severin - d. noiembrie 1917, Caransebeş) a fost profesor, pedagog, istoric, om politic, membru al Partidului Naţional Român din Banat, membru ASTRA. A fost implicat în lupta antimaghiară, militând pentru drepturile civice, identitare, sociale, culturale și naționale ale românilor din Banat.

Patriciu Drăgălină

Biografie:[modificare]

n. 1849, Borlova, Caraş-Severin
Tatăl său era preotul satului, frate cu tatăl generalului Ion Dragalina, Alexandru Dragalina
d. noiembrie 1917, Caransebeş
înmormântat în Cimitirul Sf. Ioan Botezătorul din Caransebeş
Mormântul istoricului Patriciu Dragalina este trecut pe Lista monumentelor istorice din municipiul Caransebeș, CARANSEBEŞ. Str. Muntele Mic 40, Cimitirul bisericii ortodoxe "Sf. Ioan Botezătorul", d. 1917, CS-IV-m-B-11259

Patriciu Drăgălină

Educație:[modificare]

a urmat cursurile școlii elementare la Borlova, apoi în Caransebeş
La Caransebeș a absolvit clasele primare și Institutul Teologic și Pedagogic
doi ani de zile a studiat la şcoala militară din Caransebeş (şcoala regimentului grăniceresc)
Facultatea de filosofie de la Viena
1875 și-a completat studiile superioare în Germania, student la Institutul Geografic din Gotha, unde a fost coleg cu Ștefan Velovan

Patriciu Drăgălină colaborator la Foaia Diecezană

Carieră:[modificare]

1888 profesor de geografie şi matematică la Institutul pedagogic din Caransebeş, la cererea episcopului Ioan Popasu
profesor diriginte la Institutul pedagogic diecezan din Caransebeş
colaborator "mai de seamă" la publicația Foaia Diecezană
colaborator la ziarul Dreptatea
a publicat articole în “Foaia Diecezană” şi în revista “Familia” de la Oradea
a editat manualul “Geografia” (1892) şi “Metodica predării geografiei”, Lugoj, 1895
1907 este numit director al Internatului Comunității de avere
1908 director al aceluiași Institut, Institutul pedagogic diecezan din Caransebeş
președinte al Comunității de avere
pedagog
membru al Partidului Naţional Român din Banat
1910 se pensionează

Membru ASTRA[modificare]

1900 La Adunarea Generală ASTRA de la Băile Herculane, profesorul Patriciu Drăgălina rostește o expunere intitulată "Câteva pagini din suferințele românilor bănățeni", afirmând că "mai adaug că subcomandanții ostășimei austriece au fost mai destoinici în executarea românilor, decât în arta războiului și înfruntarea inamicilor creștinătății" relatând evenimentele dintre anii 1736 - 1739, respectiv războaiele turco-austriece, în cadrul cărora austriecii au folosit românii pe post de carne de tun, sau i-au executat pentru neputințele armatei austriece de a câștiga luptele cu turcii

Viața familială[modificare]

1879 S-a căsătorit cu Elisa Dragalina / Eliza Dragalina
Copii: Cornelia, Lia şi Florica (fete)
vârsta de 30 de ani se însoară cu Eliza, o vară de-a treia, mireasǎ la 15 ani
în familie i se spunea Unchiul Patrichi

Prigoana ungurilor[modificare]

1897 Procesul de presă al „Dreptății", judecat la 6/18 ian. 1897 (La Curtea cu jurați din Timișoara). Acuzat: Patriciu Drăgălină, directorul preparandiei (școalei normale) ort. rom. din Caransebeș. Substratul acusei. O corespondență publicată în „Dreptatea" despre Măcelul din Mehadiea și în care Patriciu Drăgălină, autorul corespondenței, blamează purtarea administrației. Prin corespondență s-a simțit atins funcționarul comitatens Sulyok Arpád și a cerut urmărirea autorului pentru calomnie și ofensă. A fost condamnat la 1 zi arest și 20 flamendă. Cererea de nulitate i-a fost respinsă (Jurații nu sînt indicați cu numele).

Lucrări scrise[modificare]

1900 Câteva paginii din suferințele românilor bănățeni, expunere în Adunarea Generală ASTRA la Băile Herculane
Istoria Banatului Severin până la căderea Turnu-Severinului în mânile Turcilor 1524
Severinul sub stăpânirea principilor ardeleni pănă la predarea cetăţilor Caransebeş şi Logoj în mânile Turcilor
Resboaiele între Austria şi Turcia pentru eliberarea Banatului, până la înfiinţarea regimentului valaho-illiric, 1658-1767)
„Istoria Banatului Severin”, scrisă între anii 1899-1902 şi tipărită în trei volume la Tipografia Diecezană Caransebeş (n.r. cele trei lucrări de mai sus)
1908 - 1909 „Din suferințele poporului nostru”