Viitorul trist , gazele de sist

Intr-una din zilele cand fusese un protest mai puternic la Pungesti si chipurile s-au difuzat cateva imagini la televiziuni cu abuzurile de acolo ma gaseam la un magazin satesc incercand sa cumpar ceva , nici nu mai tin bine minte ce doream de fapt sa cumpar pentru ca intr-un final am plecat de acolo incarcat cu o mie de ganduri trecandu-mi prin cap si obligandu-ma sa reflectez asupra vremurilor in care traim.

Cat s-a difuzat reportajul legat de Pungesti la un televizor suspendat pe peretele magazinului satesc oamenii prezenti au privit , unii au lasat sa curga cu darnicie si cateva injuraturi la adresa americanilor de la Chevron , la adresa conducatorilor de la Bucuresti altii comentat in masura pregatirii fiecaruia si pe cat il ducea capul.

O batrana insa a iesit cu o sacosa pe mana , s-a asezat pe banca din fata magazinului sprijinindu-si barbia intr-una din maini si oftand prelung,  ramanand cu privirea fixa si pierrduta undeva aiurea. O intreb de ce ofteaza gandindu-ma ca poate la varsta ei i s-a facut rau sau sufera de vreo boala speficica varstei.

Mi-a raspuns fara sa-si schimbe directia privirii , si fara sa se miste macar cu vreun centimetru din pozitia in care ramasese :
 „Boc mi-a furat pensia dar Ponta vrea sa-mi fure tot ! Eu sunt batrana , am trait asa cum am putut , mi-a fost cand mai bine , cand mai rau , dar tot timpul mi-am putut intretine de bine de rau familia din munca pamantului.

A fost hot si derbedeul ala de Boc ca mi-a furat pensia dar Ponta vrea sa-mi fure tot. La varsta mea vreau sa-mi traiesc batranetile linistita dar si sa stiu ca dupa ce eu n-oi mai fi copiii mei , nepotii mei , vor putea sa se hraneasca si sa traiasca ca si mine de pe acelasi pamant ca si pana acum.

Dar daca banditul asta de Ponta si cu americanii lui otravesc pamantul si apa cum tot spun multi ca vor sa faca atunci eu cum sa-mi mai duc batranetile linistita ? Daca apuc zilele astea , sa vad cum banditii astia isi bat joc de pamanturile , de apa si de vietile oamenilor eu de raul la asa ceva nici nu voi putea muri ! „