In urma analizei descoperirilor arheologice, ceramica si produse metalurgice, se poate spune ca la inceputul sec. al XIV-lea, o asezare rurala de pe locul unde s-a dezvoltat mai tarziu orasul Iasi, intra intr-o faza preurbana. Spre deosebire de alte asezari, aceasta avea dezavantajul de a se afla prea aproape de raul Prut, fiind vulnerabila in secolul trecut la atacurile venite din zonele controlate de hoardele mongole si din aceasta cauza aici urbanizarea a avut o evolutie mai lenta.Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, procesul de urbanizare s-a accelerat datorita deciziei de amplasare in aceasta zona a unei curti domnesti.
Originile orasului Iasi
Data primei atestari documentare a orasului Iasi inca este larg disputata, mai ales cea de la 1395, prezenta pe o inscriptie din biserica armeana Sf. Maria. O mare parte dintre specialisti / istorici contesta aceasta inscriptie, motivand ca armenii aveau alta metoda pentru consemnarea timpului dupa un calendar propriu, are ar incepe cu anul 551 al calendarului gregorian.
Despre armeni totusi se stie ca erau prezenti la Iasi si in alte orase ale Moldovei la sfarsitul sec. al XIV-lea, dupa este mentionat si in actul episcopiei armene din 1401. Sub denumirea de “Targul Iasilor, pe Prut” (de fapt pe Bahlui), asezarea apare si in lista de cetati si orase de la Kiev; numele de targ ne arata ca se afla in stadiul pre-urban(Novgorodskaia pervaia letopisi).
Sunt mai multe teorii despre originea celor care au pus bazele intemeierii orasului Iasi:
- una dintre aceste teorii spune ca numele orasului este legat de fapt de numele unei persoane, un anume Ias (derivat din Ioan sau din Iacob)
- una din aceste teorii pune originea numelui Iasi pe seama tribului iazigilor
- numele deriva de la “iasi”, denumirea data alanilor de catre rusi(slavi)
- o alta teorie considera ca numele ar proveni din denumirea data in evul mediu unei categorii de luptatori cu arcul (“iasi”=arcasi)
Cea mai plauzibila teorie estea cea de-a treia, ca numele orasului Iasi sa derive din denumirea data de catre rusi alanilor. In tratatul de la Lublau, din 1412, orasul este numit forum Iazkytarg iar in 1415, la lucrarile conciliului de la Constance sunt prezente si delegatii de oraseni din Iasi (Ieszmarckt) si Baia, la care autorul adauga fraza di zwu seind philistei, adica“unde sunt filisteni“.
Jan Dlugosz aminteste orasul Iasi in cronica sa sub o forma asemantoare: “Jaszky Targ in Pruth, alias Philistimorum Forum“, iar sub numele de “foro Philistinorum” , orassul Iasi apare drept loc de emitere a unor documente, fiind regasita aceeasi denumire pana si in actul tratatului cu Matia Corvin din 1475.Dupa cum putem constata, aproape in toate mentiunile din prima jumatate a sec. al XV-lea, numelui orasului Iasi i se alatura si denumirea de targ (markt, forum) ceea ce ne arata ca e posibil ca numele original al orasului sa fi fost chiar “Targul Iasilor”.
Alanii sau iasii asa cum ii numeau rusii, apar sub numele de “filisteni” in unele izvoare medievale, in special in cele din Ungaria si din Polonia.Virgil Ciocaltan afirma ca in secolele XIII-XIV iasii au activat ca mercenari, fiind angajati de catre tarii bulgari, regii maghiari si domnii tarilor romane. In spatiul locuit de romani, ei au lasat mai multe urme, printre care una langa Arges, unde s-a pastrat un toponim, “Valea Iasului”. Cercetarile sugereaza ca exista si la Iasi si in Arges cate un centru de putere inainte de definitivarea formarii statelor, prin urmare legatura dintre iasi, ca mercenari, si formarea primelor state romanesti a fost una de simbioza, iasii ajungand sa fie asimilati de catre populatia autohtona.Surse:
[1] Laurentiu Radvan, “Orase din Tarile Romane in Evul Mediu”
Donează pentru Glasul.info!
În conturile de la Banca Transilvania:
RO14BTRLRONCRT0356966001 (lei) | RO61BTRLEURCRT0356966001 (euro) Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram
Glasul.info, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat - Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate, ParinteleDimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei tradari nationale - Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Romanilor - Gica Manole
Scantei de peste veacuri - Dumitru Almas
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.