După ce în toamna lui 1916 două treimi din teritoriul țării a fost ocupat de Puterile Centrale a urmat o perioadă extrem de grea pentru români. Regele, acţionând de comun acord cu Ion I. C. Brătianu şi cu Barbu Știrbey, a căutat să dea o notă de normalitate unei societăţi complet debusolate şi intrate în panică. În acest spirit s-a pregătit deschiderea sesiunii parlamentare la Iaşi.
Prima zi in care Iasi-ul a fost capitala Romaniei
Regele a trimis o scrisoare lui Brătianu expimându-și hotărârea de a participa la inaugurarea lucrărilor parlamentare. ”Ieșind și ca fond și ca formă din formulele convenționale, doesc ca discursul tronului să fie mai ales în acest an un apel la patriotismul poporului căruia mă adresez, arătând reprezentanților săi gândurile și simțămintele ce mă călăuzesc. Doresc ca fiecare să pătrundă adânc identitatea aspirațiunilor și jertfelor ce leagă pe suveran și dinastie de națiune. Doresc să dau celor îndreptătiți asigurarea că vor găsi în mine sprijinitorul lor și apărătorul dreptății și al cinstei. În aceste momente de grea cumpănă, când o parte din teritoriul național este invadat, când se cer națiunii cele mai mari jertfe, este nevoie ca poporul să știe că o înțelegere completă domnește între el, suveran și Parlament, precum este o înțelegere deplină între el și Aliați. Doresc ca masele populare și îndeosebi țărănimea să fie profund convinse de solidaritatea aceasta. Țăranul trebuie făcut conștient că luptând pentru unitatea națională și primind să facă jertfe, în proporții poate mai mari decât clasele diriguitoare, el luptă și pentru propia dezrobire politică și economică”. Așadar regele Ferdinand- spre deosebire de Carol I- nu numai că nu avea rezerve în fața reformelor, ci din contră, se dovedea un susținător convins al acestora. Pe baza ideilor formulate de rege, I.G. Duca a scris textul Mesajului pe care monarhul l-a aprobat.
Parlamentul s-a deschis pe 9 decembrie 1916 în sala Teatrului Național din Iași, cu protocolul obișnuit: regele a sosit cu trăsura, lacheii(servitorii) erau galonați(împodobiți cu galoane) cu livreaua(uniforma) Hohenzollernilor iar escorta purta coifuri prusace. ”Lumea văzând cortegiul trecând pe străzile Iașiului precum cel din București s-a simțit înviorată, întărită în nădejdile ei, îmbărbătată în faptele ei. Prin urmare nu suntem cu totul distruși. Vasăzică sunt totuși lucruri care au rămas neatinse de vijelie, Coroana nu se socotește umilită că a ajuns la iași. Poartă capul sus fiindcă desigur și credința ei în ziua de mâine e vie. Astfel de vorbe se auzeau. Astfel de gânduri treceau prin mințile oamenilor și îndeosebi ale sărmanilor refugiați”.
Regele a citit mesajul tronului într-o atmosferă solemnă, subliniind problemele esențiale cu care se confrunta România și căile pentru rezolvarea lor. A justificat intrarea în război. ”Pentru a apăra interesele neamului nostru și a-i asigura unitatea și viitorul, România este datoare să intervie. De aceea, unind soarta ei cu aceea a puterilor prin a căror victorie se va așeza viața europeană pe baza principiilor naționalităților, ea a declarat război Austro-Ungariei”. A subliniat necesitatea reformelor: ”Vitejia lui (țăranului) îi dă drepturi și mai mari asupra pământului pe care-l apără și ne impune mai mult ca oricând datoria ca la sfârșitul războiului să se înfăptuiască reformele agrare și electorale pe temeiul cărora această Adunare a fost aleasă”.
Pe 1 decembrie 1918, triumfal, regele și regina aveau să se întorcă în Bucureștiul eliberat de sub Puterile Centrale.
Urmăriți Glasul.info și pe Google NewsSursa:
[1] http://www.istorie-pe-scurt.ro/prima-zi-in-care-iasiul-a-fost-capitala-romaniei/Abonează-te și la canalul nostru de WhatsApppentru a primi postările noastre și acolo.
Istoria ilustrata a Transilvaniei
By: Ioan Bolovan, Ioan-Aurel Pop
Ardealul. Tinuturile de pe Olt. Tinuturile de pe Mures
By: Silvestru Moldovan
Dictionarul numirilor de localitati cu poporatiune romana din Ungaria
By: Silvestru Moldovan
Romania 1989 - de la revolta populara la lovitura de Stat
By: Corvin Lupu
Oranki amintiri din captivitate
By: Dimitrie Bejan
Tratatul cu Ucraina. Istoria unei trădări naționale
By: Tiberiu Tudor
Mihai Eminescu despre Unitatea Românilor
By: Gică Manole
