Pe la mijlocul anului 1943, cand frontul s-a intors inspre Germania si trupele sovietice au inceput ofensiva, si mai ales in 1944, cand se apropiau deja de Bucovina, in bisericile din satele ucrainene, inclusiv in satul Mihailovca, care pe atunci se numea Mihuceni, popii incepusera sa-i sfatuiasca pe oameni sa se rescrie in acte ca romani daca nu vor sa mearga pe front, caci se vorbea ca romanii nu vor fi luati la razboi.
Multi s-au inscris atunci romani, mai ales cei care au luptat in primul razboi mondial (si membrii familiilor lor). Si intr-adevar, odata cu venirea trupelor sovietice cei care s-au inscris romani nu erau luati la razboi. Dar pe oameni ii astepta o alta napasta, nu mai mica. In vara anului 1944, pe vremea secerisului, barbatii care n-au fost mobilizati pe front au inceput sa fie luati pentru asa numitele tabere de munca.
Ca sa nu fie luati in armata la razboi, ucrainenii “se faceau” romani
De la noi din sat am fost luat eu si altii, dintre care mi-i amintesc pe fratii Ivan si Olexa Tcaci, Diordi si Paraftemi Barbaziuc, Sandic Rojco si fiul sau Ilia, Nicolai Balovseac, Costin Rojco, Emilian Rubanet, Ivan Rubanet, Simion Rubanet, Petro Nicolai Fedoreac, Nicolai Michitiuc, Petro Rojco, Ivan Bilous, Artemon Savciuc, Vasili Rubanet si Diordi Rubanet. Mai intai ne-au trimis la Hliboca, de acolo am mers pe jos pana la Cernauti, iar peste doua-trei zile ne-au urcat in vagoanele de marfa si ne-au dus spre Finlanda.
“Amintirile lui Todor Rubanet din Mihailovca(Ucraina) despre ceea prin ce a trecut in Karelia(Finlanda) si nu numai acolo”, Monitorul de Hliboca, Ucraina, 12 Decembrie 2014
O istorie generală a unei țări, a unei provincii sau a unei regiuni are obligația să recompună prezentul oamenilor care au trăit în trecut în funcție de rolul jucat de fiecare entitate, grupare, etnie, confesiune componentă.Dar, ca toate celelalte istorii, nici aceasta nu poate răspunde tuturor problemelor spinoase ale trecutului și prezentului Transilvaniei. Totuși, încearcă să explice, din perspectiva întregii
Silvestru Moldovan face parte din acele generatii de romani ardeleni care stiau totul: vorbeau, citeau si scriau in romana, maghiara si germana, ceea ce le-a creat libertatea de a se misca in orice regiune a Principatului, de a sta de vorba cu oricine in limba aceluia si de a cunoaste cel putin trei culturi. Asemenea intelectuali au rasarit din pamantul
Aceasta carte face parte din colectia Infoteca a editurii Scripta si reprezinta o reeditare dupa un secol a unui instrument lexicografic de baza pentru cultura romaneasca. Practic, este o imensa arhiva ordonata, care ofera informatie de prim interes in compartimente definitorii ale Transilvaniei istorice: populatie, asezaminte de cult, denumirea localitatilor in expresie romaneasca, maghiara si germana.
Drepturi de autor! Informaţiile publicate de glasul.info pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Site-ul Glasul.info nu răspunde pentru opiniile comentatorilor, responsabilitatea formulării din comentarii revine integral autorului comentariului. Ne rezervăm dreptul de a șterge comentariile cu tentă rasistă, xenofobă,care incită la ură, sau la violență.
In ultima vreme, descinderile, perchezitiile si retinerile facute de DNA si DIICOT s-au inmultit atat de tare incat este nevoie de un ajutor specializat suplimentar. In scopul depistarii si prinderii infractorilor porci, care s-au inmultit fara control, asa cum si dumneavoastra constatati din descinderile, perchezitiile si retinerile operate de DNA […]